Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a propus, luni, Birourilor Permanente reunite ale Parlamentului ca plenul reunit să adopte o declarație în care sunt criticate instituții precum CSM, Parchetul General, dar și președintele Klaus Iohannis.
Propunerea liderului ALDE vine după decizia luată de Curtea Constituțională în privința sesizărilor pe ordonanța 13. CCR a respins joi sesizarea Avocatului Poporului pe OUG 13.
În acest context, Călin Popescu Tăriceanu susține că, printr-o astfel de declarație, Parlamentul îşi “reafirmă supremaţia politică”.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a cerut amânarea acestei dezbateri.
Declarația propusă de Călin Popescu Tăriceanu a fost făcută publică de secretarul Camerei Deputaţilor Cristian Ghinea (USR), pe pagina sa de Facebook.
“Cu 1 minut înainte de şedinţa Birourilor Permanente Reunite primim în faţă această hârtie. Dl. Tăriceanu susţine ca Parlamentul să o voteze azi. PNL cere amânare. Eu cer la fel şi spun că e hazliu că Parlamentul se plânge că e subminat de Preşedinte şi de CSM când povestea a plecat de la OUG adoptată de guvern. Deci dacă ne subminează cineva Guvernul e acela. Tăriceanu se enervează. Dragnea vrea amânare. Tăriceanu se enervează iar. Probleme în căsnicie sau mimare?”, a scris Cristian Ghinea pe Facebook.
Cum arată declarația propusă de Călin Popescu Tăriceanu
Declarația publicată de Cristian Ghinea reprezintă o critică la adresa instituțiilor judiciare, dar și a președintelui Iohannis care au sesizat CCR cu privire la ordonanța de modificare a codurilor penale.
“Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017. Declarând ca neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României, Curtea explică, pe de o parte, cum Parlamentul poate delega Guvernului printr-o lege specială de abilitare competenţa de a emite ordonanţe, iar pe de altă parte că executivul «nu are obligaţia constituţională sau legală de a solicita avizul CSM în materia în care a legiferat, iar CSM nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz».
Parlamentul României consideră că recenta decizie a Curţii trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului ca instituţie centrală a democraţiei şi organ reprezentantiv suprem al naţiunii noastre. Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice care se iau după criterii netransparente de către persoane care nu şi-au câştigat prin vot dreptul de a decide şi de către agenţii ale statului conduse la rândul lor de persoane numite pentru îndeplinirea unor atribuţii fără caracter politic, de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale.
Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice şi se arată decis să-şi exercite cele trei funcţii fundamentale ce îi revin prin Constituţie. (…) Parlamentul, ca expresie a suveranităţii naţionale, reprezintă societatea românească cu toate componentele ei”, se arată în documentul propus de Călin Popescu Tăriceanu.
Despre Klaus Iohannis, președintele Senatului susține că șeful statului “a indus impresia greşită că cel ales este primul reprezentant al naţiunii, că ar fi un preşedinte absolut al românilor, mai legitim şi mai reprezentativ decât Parlamentul.”
“Nimeni şi în nicio materie nu-şi poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativă a Parlamentului. (…) Parlamentul României califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie Preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului”.
