Liderul Alianței Liberalilor și Democraților propune începerea procedurilor prin care șeful statului să fie invitat “în faţa Parlamentului” pentru a prezenta dovezile despre o posibilă înţelegere pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc “între un partid parlamentar din România şi o putere străină”.
Călin Popescu Tăriceanu va discuta, luni, cu parlamentarii PSD şi Pro România pentru a obţine susţinea acestora în acest demers.
“Am decis ca, împreună cu colegii mei senatori ALDE Mihai Ruse, Ion Hadârcă şi Ioan Simionca, luând act cu îngrijorare de afirmaţiile preşedintelui României cu privire la o posibilă înţelegere dintre un partid parlamentar din România şi o putere străină pentru înstrăinarea unei părţi importante din teritoriul României, să înaintăm o solicitare oficială Biroului permanent al Senatului pentru demararea procedurilor necesare care să permită audierea în comisiile de specialitate a conducerilor SRI şi SIE, şi a miniştrilor Afacerilor Externe, Apărării şi Afacerilor Interne. De asemenea, solicităm demararea procedurilor pentru invitarea în faţa Parlamentului a preşedintelui României pentru a prezenta dovezile sau informaţiile care au stat la baza acestei acuzaţii şi măsurile pe care le-a luat pentru eliminarea pericolului pe care l-a semnalat”, a scris, pe Facebook, fostul președinte al Senatului.
“Jó napot kívánok, PSD! Este incredibil ce se întâmplă în Parlament. PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor. Oare ce v-a promis Viktor Orban în schimbul acestei înțelegeri?”, a declarat șeful statului.
Liderul Partidului Social Democrat a transmis că formațiunea nu susţine legea privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Marcel Ciolacu a acuzat PNL că s-ar face vinovat de neîntrunirea la timp a plenului care să respingă această lege la Camera Deputaților.
Proiectul controversat a fost respins, ulterior, în Senat.
Academia Română a susținut că inițiativa încalcă flagrant Constituția.
Șeful guvernului de la Budapesta a fost solicitat să comenteze reacția președintelui României, care a acuzat opoziția social-democrată că “vrea să vândă Ardealul ungurilor”.
“Eu aştept să se clarifice situaţia, să înţelegem ce s-a întâmplat (…) Bineînţeles, dacă vom fi nevoiţi, vom ridica mănuşa aruncată. Deocamdată, nu recomand să ne aplecăm după ea”, a spus Viktor Orban, care a adăugat că l-a cunoscut pe Klaus Iohannis, considerându-l un om demn de respect, care îşi susţine principiile.
Prin urmare, a precizat premierul, Ungaria respectă România şi pe preşedintele acesteia.
Viktor Orban nu se ştie dacă să interpreteze reacția lui Klaus Iohannis ca pe o provocare, un “accident” sau ca pe semne ale unei noi strategii naţionale româneşti.
Liderul de la Budapesta a făcut, totodată, apel la calm şi a recomandat ca Ungaria să încerce mai degrabă să menţină relaţiile de bună vecinătate, să-i respecte pe români, aşteptând totodată aceeaşi atitudine faţă de maghiarii care trăiesc în România, faţă de maghiarii din Ungaria şi statul ungar.
Decizia-fulger a României de a trimite în Republica Moldova, joi, o echipă formată din 42 de medici și asistenți medicali a urmat donației făcute, marți, de Ungaria, constând în 100.000 de măști și 5.000 de echipamente de protecție.
Pentru combaterea epidemiei de coronavirus, autoritățile de la Chișinău au cerut ajutor din partea Uniunii Europene și, în mod separat, a Ungariei.
“A fost un fel de duș rece. Bucureștiul nu se aștepta. A fost un fel de cuțit înfipt în spate. Președintele Iohannis a făcut foarte puține referiri, în toată perioadă politică a dânsului, la Republica Moldova. De aceea, în mediul diplomatic bucureștean, toată lumea a ridicat din sprâncene, neînțelegând ce se întâmplă, de unde interesul președintelui pentru Republica Moldova. Lucrurile au fost clare a doua zi, când la Chișinău a aterizat ministrul ungar de Externe (…) tot acest spectacol, pus în operă de autoritățile de la Chișinău, fiind menit să stârnească o reacție a Bucureștiului”, a opinat profesorul, invitat în emisiunea Piața Victoriei la Europa FM.
Din triunghiul Budapesta-București-Chișinău, câștigatoare iese actuala putere politică din Republica Moldova, care atrage de partea sa electoratul moldovean proeuropean, susține Armand Goșu.
Politologul a amintit, totodată, că actualul ministru moldovean de Externe a fost, până în urmă cu o lună, ambasador la Budapesta. “S-ar putea să asistăm în continuare la astfel de reacții ale Bucureștiului, de tip pavlovian”, este de părere Armand Goșu.
Directorul organizației Expert Forum a observa, zilele trecute, la Europa FM, că presedintele Klaus Iohannis a reacționat într-un mod necaracteristic. În opinia sa, unul din motivele reacției dure a șefului statului a fost implicarea Ungariei în politica din Republica Moldova.
“Președintele Iohannis nu este așa un politician inert. Când vrea poate să reacționeze. Cred că l-a enervat implicarea guvernului de la Budapesta în Moldova. Dincolo de faptul că dă o copită în PSD, implică și această dimensiune a interesului Budapestei pentru evoluții politice din România”, a susținut Sorin Ioniță.
