Potrivit unui nou studiu, cei mai mulți tineri din România știu despre Acordul climatic de la Paris, nu însă și despre Protocolul de la Kyoto sau mișcarea ”Fridays for Future”, inițiată de adolescenta suedeză Greta Thunberg.
Este pentru prima oară în România când se realizează un studiu de asemenea amploare privind percepția tinerilor asupra schimbărilor climatice în general și a rolului educației privind schimbările climatice (ESC), în special.
Prezentată marți de fundația Terra Mileniul III, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și organizația Reper21, cercetarea arată că în România mulți elevi de liceu, dar și studenți știu mult prea puține informații despre schimbările climatice. Peste 60% și-ar dori însă cursuri obligatorii, cel puțin în licee, care să trateze problema schimbărilor climatice.
Pentru a evalua nivelul de cunoaștere a actorilor și demersurilor internaționale în domeniul combaterii schimbărilor climatice, respondenții au fost rugați să își evalueze, pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând – deloc, iar 10 – foarte bine) cât de multe detalii cunosc despre o serie de strategii și actori internaționali din domeniul climatic: Protocolul de la Kyoto; Acordul de la Paris; Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC); Comitetul Interguvernamental privind Schimbările Climatice – Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC); Comisia pentru mediu, schimbări climatice și energie (ENVE); Greva globală pentru climă / Fridays for Future; Planul Național de Redresare și Reziliență.
Referitor la implicarea tinerilor în activități legate de mediu, aproape 50% dintre respondenți au participat la activități organizate în cadrul școlii, 40% au participat la astfel de activități organizate de organizații neguvernamentale, iar aproximativ 34% dintre respondenți au participat la activități de atenuare / adaptare la schimbările climatice organizate de primării sau alte instituții de stat.
”Noi ne-am gândit și la următorul pas, în a acredita chiar noi niște cursuri pentru cadrele didactice, astfel încât să începem să creăm acea masă critică, acel număr de persoane care să poată instrui elevii la școală, dar sigur că posibilitățile noastre ca ONG-uri sunt limitate.
Cel mai bine s-ar desfășura lucrul acesta prin inspectorate, prin casa corpului didactic, iar ceea ce am observat eu chiar în urma cursurilor cu cei 70 de profesori, pe care tocmai le-am încheiat este că profesorii chiar au dorința de a învăța”, explică Lavinia Andrei, președintele Fundației Terra Mileniul III.
Studiul s-a bazat pe un chestionar constând în 13 întrebări, majoritatea cu răspuns închis. Colectarea chestionarelor a fost realizată de către studenți SNSPA. La chestionar au răspuns 500 de persoane, preponderent din București, Peste jumătate dintre respondenți sunt studenți (56.6%), 10.6% masteranzi sau doctoranzi, și aproximativ 26% liceeni.
ILUSTRAȚIE: Natalie Parham / Unsplash
