Românii sunt cei mai deschişi dintre europeni la un mod de trai într-o familie extinsă, cu părinţi şi bunici, cu un procent de 22% faţă de media europeană, de 13%, reiese dintr-un studiu privind preţul caselor şi creditelor ipotecare, dat miercuri publicităţii.
Conform cercetării, la nivel european, peste o treime dintre cei chestionaţi (35%) şi care, în prezent, nu deţin o casă nici nu se aşteaptă să deţină vreodată o proprietate având în vedere costurile în creştere a chiriilor, creştere ponderată a veniturilor şi costurile ridicate ale caselor.
În acelaşi timp, 44% dintre europeni sunt de acord că părinţii ar trebui să îşi susţină financiar copiii atunci când aceştia îşi cumpără o casă.
Cei mai mulţi dintre cei care nu deţin o casă, dar nici nu se aşteaptă să îşi permită să cumpere una, sunt în Germania (45%), Italia (44%) şi Marea Britanie (41%).
Studiul ING arată că numai 9% dintre europenii ce nu deţin o casă în prezent estimează că îşi vor cumpăra prima casă înainte să împlinească 30 de ani, iar dintre cei care nu se gândesc să cumpere o proprietate 56% spun că nu estimează că vor avea venituri suficiente. În plus, aproximativ 19% dintre cei intervievaţi anticipează că preţurile vor rămâne ridicate, pe de altă parte 16% nu se pot baza pe siguranţa locului de muncă.
Pe de altă parte, 60% dintre cei care deţin o proprietate au cumpărat-o înainte de a împlini 30 de ani.
În ceea ce priveşte preţurile de achiziţie ale locuinţelor, 57% dintre europeni susţin că acestea sunt ridicate, în timp ce 25% îşi plătesc cu dificultate rata sau chiria lunară. În acest segment, chiriaşii sunt chiar mai predispuşi să spună că piaţa imobiliară din ţara lor este scumpă (62% vs 55%) sau supra-evaluată (32% vs 22%).
Potrivit datelor citate, 72% dintre persoanele chestionate sunt de acord cu faptul că este din ce în ce mai dificil să cumpere prima proprietate, cu o majoritate de 65% care consideră că este mai dificil din 2015.
Cercetarea mai arată că 13% dintre europeni îşi împart casa cu părinţi şi bunici, cele mai mari procente fiind în România (22%) şi Polonia (19%). În acest sens, puţin peste o treime dintre respondenţi spun că ar lua în calcul această variantă pe viitor, cei mai deschişi la idee fiind spaniolii, cu 47%.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de aproape 15.000 de persoane din 13 ţări din Europa, Statele Unite ale Americii şi Australia.
