Românii pun frână la consum, după cum arată o cercetare IRSOP.
Numai 31% dintre participanții la sondaj spun că anul trecut au cheltuit ceva mai mult decât în alţi ani, 47% au cheltuit cam la fel, iar 22% mai puţin.
În acest an, 41% cred că vor cheltui mai mult, 38% la fel ca anul trecut, iar 19% mai puţin.
Când vorbesc despre cheltuieli oamenii includ atât cheltuielile necesare, cât şi cele discreţionare pe care toţi le facem din venitul disponibil, după ce achităm obligaţiile curente. Înseamnă că atunci când cred că vor cheltui mai mult în viitor, ei presupun şi o posibilitate de scumpire a vieţii.
Dintre participanții la sondaj, 55% cred că în 2021 cheltuielile lor necesare sau zilnice vor fi ceva mai mari, 33% se aşteaptă că vor fi cam la fel şi numai 10% au motive să creadă că vor fi mai mici.
Când incertitudinea persistă, iar oamenii se aşteaptă la stagnare sau la înrăutăţirea vieţii ei răspund nu numai prin reducerea cheltuielilor discreţionare, ci şi prin trecerea
la economisirea de protecţie.
În pofida crizei medicale, 33% spun că anul trecut au reuşit să economisească bani, iar în anul curent aproape jumătate din români (46%) spun că au intenţia să pună un ban de-o parte.
Mai mult de două treimi (69%) dintre participanții la sondaj cred că bunăstarea se duce în jos, iar 21% se aşteaptă la un nivel de viaţă cel mult stabil.
Cheltuielile pe care oamenii le fac azi ţin cont de ce va fi mâine. Dacă anticipaţiile despre preţuri, venituri şi bunăstare sunt pesimiste oamenii îngustează plaja de scopuri investiţionale, reduc cheltuielile la toate nivelurile de preţ şi încearcă să economisească mai mult.
Vestea bună e că scade pericolul de inflaţie. Vestea mai puţin bună este că economia în ansamblu începe să sufere din lipsă de cerere.
Pentru acest sondaj, IRSOP a intervievat telefonic 810 persoane în perioada 18-28 ianuarie 2021. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia rezidentă în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranţa de eşantionare este ±3,5%.
