Mulţi copii adoptaţi din orfelinatele din România de familii britanice, la începutul anilor ’90, se confruntă cu probleme de sănătate mintală şi în prezent, deşi au devenit adulţi, atrag atenţia cercetători britanici şi germani, care vor să înţeleagă ce s-a întâmplat în organismele foştilor orfani – în special în cazul celor 20% care nu par să prezinte traume pe termen lung – scanându-le genomul, relatează BBC News.
Cercetători de la King’s College London, University of Southampton şi din Germania au amintit, într-un articol publicat în The Lancet, că toţi cei 165 de copii adoptaţi din orfelinatele din România la scurt timp după căderea comunismului au avut iniţial întârzieri în dezvoltare şi au suferit de malnutriţie.
În timp ce mulţi dintre cei care au petrecut mai puţin de şase luni în instituţie au arătat semne remarcabile de recuperare până la vârsta de cinci sau şase ani, cei care au petrecut mai mult timp în orfelinate s-au confruntat cu probleme sociale, emoţionale şi cognitive mai profunde şi de mai lungă durată.
Printre cele mai comune probleme, dintre care unele au continuat şi în viaţa de adult, se numără dificultăţi în formarea de relaţii şi deficit de atenţie şi concentrare.
De asemenea, membrii acestui grup prezintă un risc de trei, până la patru ori mai mare de a avea probleme emoţionale în viaţa adultă. De altfel, peste 40% dintre ei au avut contacte cu servicii de psihiatrie.
Deşi nivelul IQ-ului lor s-a întors la normal în timp, rata şomajului în rândul membrilor acestui grup a fost mai mare decât în cazul altor copii adoptaţi din România sau din Marea Britanie.
Potrivit echipei de cercetători care l-a realizat, acesta este primul studiu pe scară largă care arată că lipsurile şi neglijarea în prima perioadă a vieţii au un efect profund asupra sănătăţii mintale şi emoţionale de mai târziu.
Profesorul Edmund Sonuga-Barke, cercetător de la King’s College London, a explicat că este posibil ca “ceva destul de fundamental să se fi întâmplat în creierele acelor copii, în pofida familiilor (adoptive – n.r.) şi a şcolilor pe care le-au frecventat”.
În acest condiţii, scoaterea copiilor din aceste situaţii de neglijare cât mai repede posibil şi ducerea lor “într-o familie iubitoare” este crucială.
Comentând studiul, profesorul Frank Verhulst, de la Centrul Medical Universitar Erasmus, din Olanda, a subliniat că este posibil ca mulţi alţi copii să fi fost afectaţi în acelaşi fel.
“Această descoperire este valabilă pentru milioane de copii din lume, care sunt expuşi la război, terorism, violenţe sau migraţie în masă”, a adăugat el.
BBC prezintă, însă, şi un caz fericit al unei orfane românce, în vârstă de 28 de ani, care nu pare să mai aibă de suferit în urma traumelor din copilărie.
Adi Calvert a petrecut doi ani şi jumătate într-un orfelinat din România, înainte de a fi adoptată de un cuplu din Yorkshire.
Adi spune că nu îşi aminteşte orfelinatul, dar îşi aminteşte că îi era teamă că nu va avea suficientă apă de băut, după ce a fost adoptată.
“Eram foarte deshidratată şi îmi amintesc că intram des în panică din cauza apei şi de unde puteam să o iau. Am băut chiar şi de la un furtun din grădină, când eram foarte mică”, povesteşte ea.
De asemenea, tânăra crede că îi este frică să înoate şi de apa rece pentru că, în orfelinat, făcea baie cu apă rece.
În prezent actriţă, cu numele de scenă Ionica, Adi nu pare să aibă traume profunde pentru că a fost neglijată şi subnutrită în primii săi ani de viaţă. “Sunt chiar bine. Ştiu dintotdeauna (de anii petrecuţi în orfelinat – n.r.) şi fac parte din mine, dar nu insist asupra acestui lucru. Mă înţeleg foarte bine cu părinţii mei adoptivi şi sunt mândră că am această viaţă acum”, a adăugat ea.
