Eforturile autorităților române de a reduce birocrația par să nu se observe deloc. Un studiu arată că țara noastră ocupă un loc fruntaș atunci când vine vorba de solicitarea documentelor privind obținerea codului de TVA.
Potrivit Deloitte, procedura de înregistrare în scopuri de TVA din România are unele dintre cele mai dificile criterii de îndeplinit din 12 state membre ale Uniunii Europene.
Practic, în România, statul solicită cele mai multe documente chiar şi după eliminarea formularului 088, arată studiul realizat de firma de audit şi consultanţă Deloitte România şi publicat marţi.
Prin formularul 088, introdus în februarie 2015 şi simplificat în vara lui 2016, un contribuabil este evaluat de către funcţionarii fiscului din punct de vedere al capacităţii de a desfăşura activităţi economice în sfera TVA.
ANAF-ul a renunţat oficial la formularul 088 de la 1 februarie 2017, după o serie de critici venite din partea mai multor oameni de afaceri.
Chiar și așa, ca să obții codul de TVA trebuie îndeplinite o serie de criterii.
Deloitte România a colectat informaţii privind procedurile de înregistrare în scopuri de TVA, prin intermediul unui chestionar cu 16 întrebări, de la profesioniştii din reţeaua internaţională Deloitte pentru a analiza comparativ practicile similare din alte ţări.
În toate statele care au răspuns chestionarului, procedura este considerată simplă sau directă, cu excepţia României şi a Cehiei, potrivit Deloitte.
În România se solicită cele mai multe documente, inclusiv după eliminarea formularului 088. Pe locurile următoare se plasează Germania, Cehia şi Slovacia, se arată în comunicat.
În nouă țări din UE, autorităţile fiscale pot solicita adiţional documente faţă de cele prevăzute, dar nu există o listă similară cu cea din România, solicitările fiind punctuale, de regulă în funcţie de profilul sau activitatea companiei.
În 4 din 13 state (Estonia, Bulgaria, Italia şi Croaţia), autorităţile fiscale nu solicită alte documente în afară de cele prevăzute de legislaţie. Procedurile cel mai simplu de parcurs sunt în Olanda, Austria şi Italia, se arată în studiu.
Mai mult, scorul pentru evaluarea cererii nu este disponibil în niciun stat, iar refuzul de înregistrare are loc în majoritatea statelor doar dacă există dovezi că au fost furnizate informaţii false, compania nu există sau reprezentanţii acesteia nu pot fi contactaţi.
Procedura interviului cu autorităţile fiscale, după depunerea cererii de înregistrare, există în 3 state (România, Cehia şi Slovacia). În celelalte 10 state, autorităţile fiscale pot face control inopinat la sediul entităţii care a solicitat înregistrarea, dar numai în măsura în care nu pot contacta reprezentaţii acesteia sau au suspiciuni/dovezi că societatea nu există”, se arată în comunicat.
În unele state, Olanda de exemplu, procedura se desfăşoară în paralel cu înregistrarea la Registrul Comerţului, care transmite electronic documentele către autorităţile fiscale, potrivit Deloitte.
Prin urmare, contribuabilii nu trebuie să efectueze un demers separat pentru obţinerea codului de TVA.
”Toate statele aplică un filtru pentru acordarea codului de TVA, procedură firească în condiţiile în care TVA este taxa cea mai expusă fraudei. Totuşi, România se remarcă printr-o birocraţie mai mare, probabil şi pentru că abordarea s-a schimbat drastic în 2015, când s-a trecut de la o formalitate (o bifă în formularul de înregistrare fiscală) la o procedură foarte complicată (formularul 088). După cum ştim, de la sfârşitul lui 2015 şi până la jumătatea lui 2016, procedura a generat un blocaj care a afectat multe societăți”, a declarat Vlad Boeriu, un partener din cadrul Deloitte.
Deşi a fost ameliorată anul trecut, iar de la începutul lui 2017 s-a renunţat la celebrul formular 088, problema de fond nu s-a schimbat decisiv în România, a mai spus Vlad Boeriu.
”În practică, multe firme se confruntă în continuare cu birocraţia care reprezintă o barieră pentru iniţierea şi derularea afacerilor. Însă abordarea mai restrictivă a autorităţilor române ar putea fi explicabilă având în vedere că diferenţa dintre suma potenţială de colectat din TVA şi cea încasată efectiv (gap) este cel mai mare din UE, de aproape 40%. Următorul raport al Comisiei Europene pe acest subiect ne-ar putea arăta în ce măsura a ajutat această procedură la combaterea evaziunii”, a precizat Vlad Boeriu.
Specialiştii Deloitte susțin că o astfel de procedură greoaie poate reprezenta un dezavantaj atunci când investitorii iau o decizie de business.
