Curtea Constituţională dezbate sesizarea lui Klaus Iohannis privind Statutul funcţionarilor publici, dar şi sesizările PNL şi USR ce privesc înfiinţarea comisiei Iordache
CCR va dezbate miercuri sesizarea depusă de preşedintele Klaus Iohannis referitoare la legea privind Statutul funcţionarilor publici, care prevede ca funcţionarii publici să nu mai fie suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni, potrivit unor surse.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a sesizat CCR în legătură cu Legea privind statutul funcţionarilor publici, care prevede ca funcţionarii publici să nu mai fie suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni.
Şeful statului argumentează că actul normativ diminuează standardele de integritate şi afectează încredere cetăţenilor în instituţii.
„Legea supusă controlului de constituţionalitate – determină diminuarea standardelor de integritate cu privire la exercitarea unei funcţii publice şi afectează profund încrederea cetăţenilor în instituţii. Aceste standarde se constituie într-un element component al statului de drept şi al democraţiei constituţionale, valori supreme în cadrul unei societăţi democratice”, se arată în sesizarea înaintată CCR de preşedintele României.
„Acest lucru este valabil în toate cazurile exemplificate, unde valorile protejate sunt integritatea şi prestigiul funcţiei publice, iar obiectivele unui stat de drept sunt cele de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea premisele pentru încrederea cetăţenilor în instituţiile şi autorităţile publice. De aceea, apreciem că instituirea unui astfel de privilegiu pentru funcţionarii publici în cadrul Legii nr. 188/1999 nu este unul justificat obiectiv şi rational”, argumentează şeful statului.
Un alt motiv invocat de preşedinte este că se încalcă îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin persoanelor cărora le sunt încredinţate funcţii publice.
„O prevedere care elimină sancţiunea suspendării raportului de serviciu al unui funcţionar public trimis în judecată pentru infracţiuni de o anumită gravitate este de natură să aducă atingere standardelor etice şi profesionale necesare pentru persoanele învestite cu autoritate a statului”, se arată în sesizarea şefului statului.
În ceea ce priveşte introducerea posibilităţii de delegare a competenţei de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiilor publice prin ordin al Preşedintelui ANFP, şeful statului reclamă că „prin soluţia legislativă se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează raportul de serviciu, reglementat de legea organică, să fie delegat printr-un act administrativ”.
Potrivit actului normativ, funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante de nivel inferior, chiar şi atunci când funcţia vacantă de nivel inferior este o funcţie publică de execuţie şi nu corespunde studiilor şi/sau vechimii în specialitatea funcţionarului public de conducere. În acest caz, funcţia publică de execuţie de nivel inferior va fi transformată într-o funcţie publică corespunzătoare, dacă transformarea nu afectează structura organizatorică aprobată.
„În comparaţie cu persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii şi vechime pentru ocuparea funcţiei publice vacante, acordarea priorităţii la ocuparea respectivei funcţii unui funcţionar public de conducere, chiar în situaţia în care acesta nu îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime, reprezintă un privilegiu nejustificat raţional şi obiectiv”, argumentează Klaus Iohannis.
CCR dezbatete și sesizările opoziției
Curtea Constituţională dezbate miercuri sesizările PNL şi USR legate de modul în care a fost înfiinţată Comisia specială pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache, cea care a trimis până acum spre plenul Camerei Deputaţilor patru modificări ale legilor Justiţiei.
La finalul lunii noiembrie, preşedintele PNL Ludovic Orban anunţa că formaţiunea sa va ataca la CCR modificările aduse Regulamentului Comisiei speciale pentru legile justiţiei, prin care se instituie posibilitatea ca acest for să poată modifica şi completa toate actele normative cu incidenţă asupra justiţiei.
În luna noiembrie, Parlamentul a adoptat o Hotărâre prin care modifică Hotărârea iniţială privind înfiinţarea Comisiei speciale pentru legile justiţiei, la cererea preşedintelui acestui for, Florin Iordache.
Astfel, Florin Iordache a propus modificarea Hotărârii Parlamentului prin care s-a înfiinţat Comisia şi includerea următorului articol: „examinarea, modificarea şi completarea, după caz, a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, în vederea reformării sistemului judiciar, aflate în procedură parlamentară, precum şi a celor ce urmează a intra în procedură parlamentară pe toată perioada desfăşurării activităţii Comisiei şi care vor fi transmise acesteia”.
Iordache şi-a argumentat solicitarea invocând „importanţa modificărilor care ţin de structura sistemului legislativ în domeniul justiţiei, printre acestea numărându-se Inspecţia Judiciară şi Direcţia pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori”.
O sesizare similară cu cea a PNL a fost depusă şi de Uniunea Salvaţi România. “Sesizarea USR arată că PSD-ALDE a acordat comisiei speciale atribuţii ilegale, care potrivit Regulamentului celor două Camere revin Comisiilor juridice permanente, pentru a scurta la maxim timpul de dezbatere şi de adoptare a modificărilor legilor Justiţiei“, anunţa USR.
Comisia specială pentru Legile Justiţiei a trimis spre vot în plen, până acum, Legea care modifică legea de funcţionare a ANI, modificarea Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor, modificare a legilor nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind CSM.
