În plin proces de reformare a Uniunii Europene, unele state membre printre care și România, pun paie pe focul dezbaterilor aprinse pe tema transformării blocului comunitar.
Cu alte cuvinte, în timp ce țări fondatoare precum Franța și Germania vor să reformeze Uniunea mizând pe creșterea securității, investiții masive și dezvoltare prin inovație, România, Ungaria și Polonia îi obligă pe liderii blocului comunitar să se întoarcă la discuții despre principiile fundamentale pe care s-a clădit Uniunea acum aproape 60 de ani.
Este vorba despre solidaritate și mai ales despre respectarea statului de drept care se traduce prin Justiție independentă, transparență totală și consultare cu specialiștii independenți și cetățenii proprii.
Acum un an, România era la un pas de a scăpa de monitorizarea Justiției, după 10 ani de reforme dificile, asistate și sprijinite inclusiv financiar, de celelalate state membre.
Situația s-a schimbat însă radical după ce începând cu luna ianuarie, Guvernul și Parlamentul au încercat și încă încearcă să modifice ba legislația penală, ba cea după care lucrează instituțiile din sistem (parchete, instanțe și Consiliul Superior al Magistraturii).
Pe de o parte, instituții cheie precum Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General, DIICOT, DNA, Opoziția și sute de mii de români contestă planul Puterii PSD Alde.
De cealaltă parte, partidele de guvernământ susțin că nu vor să facă nimic altceva decât să corecteze greșelile din legile în vigoare, unele constatate chiar de Curtea Constituțională, dar și presupusele abuzuri ale procurorilor.
Problema este că pe lângă problemele cerute a fi corectate de Curtea Constituțională, Puterea încearcă să introducă pârghii prin care politicul ar putea să aibă un cuvânt mai mare de spus în cariera și activitatea magistraților.
Efectul?
Comisia Europeană, adică Guvernul Uniunii Europene, și Parlamentul European au intrat în alertă, mai ales că experții proprii dar și diplomații a 7 state membre au avertizat oficial, că prin ceea ce face Puterea de la București riscă să arunce în aer nu doar statul de drept ci și stabilitatea socială și politică. Iar de cele trei, depinde inclusiv stabilitatea economică. Pentru că investitorii vor să fie siguri că legea e egală pentru toți.
Iar astfel de perturbări, s-a dovedit deja, sunt contagioase.
Situația schimbărilor din Justiția din România a fost dezbătută joia trecută în plenul Parlamentului European, la inițiativa Grupului Verzilor.
Dezbaterea a fost numită „Amenințările la statul de drept din România ca urmare a schimbărilor din Justiție”, iar inițiatorii au avut în vedere tot ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, nu doar Legile Justiției adoptate în luna decembrie, prin procedură de urgență și fără avizul specialiștilor independenți ai Comisiei de la Veneția.
La solicitatea Europa FM, Philippe Lambert, copreședintele Grupului, din care nu face parte niciun eurodeputat român, a explicat că în ciuda opoziției Puterii de la București, toate acțiunile din ultimul an trebuie puse într-un context mai larg. Context care a început cu tentativa puterii conduse de liderul PSD, Liviu Dragnea, de a modifica legislația penală anticorupție la o lună de la câștigarea alegerilor, prin celebra Ordonanță 13.
La rândul său, președintele grupului, Ska Keller, o ecologistă care la 37 de ani, se află la al doilea mandat în legislativul european, explică într-un interviu acordat Europa FM că la fel de discutabile ca Legile Justiției sunt și propunerile făcute de câteva zeci de parlamentari ai Puterii la Codul Penal, propuneri ce-i drept, nevotate încă.
Doamna Keller ne-a acordat acest interviu imediat după o discuție purtată cu ministrul Justiției Tudorel Toader care a mers la Strasbourg să discute, înainte de dezbatere, cu cât mai mulți europarlamentari.
Lidera Grupului Verzilor spune că Tudorel Toader nu a convins-o de buna credință a Puterii de la București.
“Dacă ne uităm la Codul Penal, care încă este în Parlament, este extrem de îngrijorător că mita dată printr-un intermediar ar putea fi total dezincriminată.
Nici măcar nu pot să înțeleg cum de cineva a putut să vină cu o asemenea idee.
De asemenea, propunerea ca un suspect să fie informat imediat că a căpătat această calitate. Se deschide ușa distrugerii oricăror probe.
Și sunt multe alte lucruri care ne fac să fim foarte îngrijorați.”
De aceeși părere este este și eurodeputatul român Monica Macovei.
Fost ministru al Justiției, europarlamentarul conservator, crede că PSD are deja o strategie pentru că spune ea, dacă propunerile făcute de parlamentarii Puterii la Codul penal vor fi votate, ele vor afecta grav România și nu numai.
Cu o legislație favorabilă, România va deveni raiul infractorilor, iar anchetele transfrontaliere vor fi grav avectate, spune Monica Macovei.
Eurodeputații români ai PSD, cu excepția lui Cătălin Ivan, cred că asemenea declarații sunt exagerate, iar lucrurile nu trebuie privite la pachet.
Adică modificarea legilor Justiției să nu fie amestecată cu schimbarea Codului Penal, proces la care Ministerul Justiției lucrează de câteva luni.
Doar că în Parlament, zeci de aleși ai Puterii i-au luat-o deja înainte, la fel ca și la legile Justiției.
Vicepreședinte al Grupului Socialiștilor, eurodeputatul Victor Boștinaru, spune că nimeni, nici măcar președintele Comisiei Europene, nu are dreptul să-i spună Parlamentului României ce și cum să voteze.
Mai ales că judecătorii Curții Constituționale au decis că unele modificări chiar trebuie făcute.
Unul din principiile statului de drept, pe care România și le-a asumat la aderare, spune că deciziile definitive ale instanțelor judecătorești trebuie respectate cu sfințenie.
Ori, europarlamentarii PSD cred și nu se feresc să o spună, că în România încă se fac anchete și procese politice politice.
Este unul din motivele pentru care eleșii Puterii de la București au prevăzut într-una dintre legile justiției că la Parchetul General trebuie înființată o secție specială pentru anchetarea magistraților în ciuda protestelor procurorilor și judecătorilor.
Apoi, aleșii au votat ca magistrații care greșesc să răspundă obligatoriu, material, în caz că fac erori.
În plenul Parlamentului European, reprezentantul Comisiei Europene, comisarul pentru Justiție Vera Jurova, a explicat că în această dispută legată ce de și cât ar putea afecta independența Justiției și anchetele penale, va interveni și GRECO-Grupul Statelor Anticorupție.
GRECO este un organism al Consiliului Europei, care până în martie, va analiza situația schimbărilor propuse în Justiție.
Tot comisarul european a avertizat că eventualul regres din România afectează întreaga Uniune Europeană.
La Strasbourg, cel mai critic grup din Parlamentul European la adresa Puterii de la București este cel al Popularilor europeni, din care face parte și Siegfried Mureșan, eurodeputat PMP.
El spune că dezbaterea de Strasbourg nu are efecte juririce dar este încă un semnal că Uniunea Europeană nu mai este dispusă să tolereze nici cea mai mică încălcare a tratatelor.
La Strasbourg, în spatele ușilor închise, ministrul român al Justiției a discutat și cu europarlamentarii din Grupul Socialiștilor, grup din care face parte și PSD.
Cătălin Ivan, eurodeputat PSD, aflat în conflict deschis cu liderii partidului său, dezvăluie că mai mulți socialiști i-au cerut explicații ministrului Tudorel Toader.
În plus, el avertizează că România va fi penalizată pentru derapajele democratice inclusiv financiar.
Până ce lucrurile se vor tranșa, câteva concluzii se pot trage deja.
În primul rând, Uniunea Europeană nu mai are aceeași încredere în Puterea de la București. Uniune
căreia îi datorăm mare parte din progresul făcut în ultimii zece ani, inclusiv investiții în valoare de 41 de miliarde de euro.
Asta în timp ce contribuția României la bugetul comunitar a fost de 14 miliarde de euro.
În al doilea rând, protestele din marile orașe i-au determinat pe liderii europeni să investească și mai mult din energia lor pentru nu lasa România să eșueze în afara Uniunii, într-o zonă critică.
