Preşedintele Recep Tayip Erdogan a declarat azi noapte starea de urgenţă pe o perioadă de trei luni, în urma puciului eşuat.
Pe timpul stării de urgenţă, preşedintele poate conduce ţara prin decrete.
Interdicţii de circulaţie pot fi impuse, iar mitingurile şi protestele pot fi interzise fără să fie consultate autorităţile.
Turcia a ridicat în 2002 starea de urgenţă pe care a impus-o în 1987 în provinciile din sud-estul ţării, în cadrul luptei împotriva grupărilor rebele armate ale separatiştilor kurzi, majoritari în această regiune.
“Consiliul nostru de miniștri a decis instaurarea stării de urgență pentru o durată de trei luni“, a anunțat Recep Tayip Erdogan într-o intervenție televizată. Măsura a fost luată, potrivit șefului statului turc, pentru ”a eradica rapid toate elementele organizației teroriste implicate în tentativa de lovitură de stat”.
Erdogan a dat asigurări că nu va fi făcut niciun compromis în ceea ce privește democrația, ci măsura vine să protejeze și să consolideze democrația, legile și libertățile.
Mai mult, șeful statului turc a încercat să liniștească investitorii, declarând că reformele economie vor continua. “Nu va fi nicio problemă cu lichiditățile”, a insistat el.
Mai mult, într-un interviu pentru Al Jazeera, Recep Tayip Erdogan a declarat că alte țări ar putea fi implicate în tentativa de lovitură de stat. Secretarul american de stat John Kerry i-a transmis omologului său turc că insinuări publice potrivit cărora Statele Unite au fost implicate în tentativa eşuată de lovitură stat subminează relaţiile dintre cei doi aliaţi NATO.
Erdogan a mai spus că va lua în considerare reintroducerea pedepsei cu moartea, abolită în 2014. O astfel de măsură ar crea tensiuni suplimentare cu Uniunea Europeană, în contextul in care negocierile de aderare au fost blocate o lungă perioadă de timp.
