Specialiștii INS Cătălin Raiu și Bogdan Drăghia au discutat alături de Cătălin Striblea despre necesitatea realizării recensământului populației din România și despre nevoia de a colecta anumite date.
Toate politicile publice se bazează pe datele oferite în urma recensământului, a explicat la Deșteptarea României Cătălin Raiu, specialist INS:
„E nevoie de recensământ pentru că toate politicile publice își trag seva din acest set de date care reiese odată ce datele sunt diseminate. Vorbim de politici de locuire, vorbim de educație, vorbim de politici care țin de energie, pentru că sunt nu foarte la modă și ne ustură efectiv viața de zi cu zi zilele acestea, vorbim de indicatori care par mai sensibili.”
În același timp, este foarte important de aflat și câte locuințe sunt în acest moment în țara noastră, mai ales că unele locuințe nu apar în raportările oficiale, a spus Bogdan Drăghia, de la INS:
„Trebuie să aflăm și fondul de locuințe al României, avem semnale din timpul pregătirii recensământului că anumite case nu apar pe statisticile noastre. Statul trebuie să cunoască exact care este fondul de locuințe pentru că ulterior trebuie să știm unde construim școli, grădinițe, să știm unde avem nevoie să înființăm o secție de pompieri. Colegi de-ai noștri au găsit cazuri în care acele case nu existau.”
Problema domiciliului va fi și ea elucidată în urma acestui recensământ, mai ales că foarte mulți români locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin, a adăugat Cătălin Raiu:
„O bună parte din noi, aproximarea mea e că undeva la 50% din oamenii care nu locuiesc la adresa din buletin nu și-au declarat-o de ani de zile. Acesta este un gest, dar și o obligație civică care este respectat cu sfințenie într-o țară precum Germania. România, neavând această disciplină civică, cumva este nevoie de acest inventar al națiunii, să vedem efectiv unde trăiesc oamenii, nu ce scrie pe buletin, recensământul nu privește buletinul, n-are nicio legătură cu buletinul.”
Specialistul INS a explicat ascultătorilor Europa FM și de ce este nevoie de introducerea CNP-ului în formularul de recenzare:
„Cheia de control a recensământului este CNP-ul, care e disociat de nume, nicăieri nu ți se cere introducerea numelui, nu apare numele în formular. CNP-ul este necesar pentru că noi am pornit de la consolidarea unei baze de date a INS-ului, special dedicată recensământului prin comasarea unor alte baze de date pe care le are statul român. Din acest motiv, atunci când completăm chestionarul, unii dintre noi, mai ales persoanele active, vor identifica acolo informații deja pre-completate.”
Nu în ultimul rând, Cătălin Raiu a explicat de ce este important ca statul să cunoască adresa la care locuim cu adevărat:
„Dimensiunea consiliului local este dată de populația rezidentă. În schimb, numărul de senatori și deputați este dat de populația după domiciliu. De aici apare confuzia asta în România că avem doar 4 deputați și 2 senatori pentru diaspora, deși numărul de români de acolo depășește cel puțin 3,5 milioane. În realitate, în diaspora și-au declarat domiciliul undeva în jurul a 700.000 de persoane. Pentru acestea, conform legii, statul doar 4 locuri de deputați și 2 de senatori.”
Urmăriți în continuare emisiunea Deșteptarea României:
Foto: Captură recensamantromania.ro
