În cele mai recente sondaje care vizează intenția de participare la vot la eurparlamentare și parlamentare – un sondaj CURS și un sondaj INSCOP – este remarcată o stagnare în procente în cazul partidului AUR și o creștere pentru partidul SOS România al senatoarei Diana Șoșoacă. În cadrul sondajului CURS, pentru votul la europarlamentare, PSD se află pe primul loc, iar PNL și AUR pe locul doi, pe locul trei situându-se SOS România cu un procentaj care depășește pragul electoral. În cadrul sondajul INSCOP pentru alegerile parlamentare, PSD menține poziția fruntașă cu un procentaj de 30,2%, PNL este pe locul doi cu un procentaj de 20,1%, în timp ce AUR are un procentaj 19,5%. SOS România trece pragul de 5% – și în acest sondaj – necesar intrării în Parlament. Cum sunt văzute rezultatele celor două sondaje de către sociologul Ionela Sufaru, invitata Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM.
Ionela Sufaru: „Dincolo de a ne uita din partea cui vin aceste sondaje, ne uităm la tendințe, nu la cifrele actuale”
Ioana Ene Dogioiu: Avem două sondaje recente de opinie, un CURS și un INSCOP. CURS-ul vizează europarlamentarele, INSCOP vizează intenția de vot pentru parlamentare. Rezultatele sunt foarte asemănătoare, aproape identice. La virgulă, marja de eroare e mare pe lângă diferențele dintre ele. PSD, pe primul loc cu peste 30%, PNL și AUR sunt pe locul doi efectiv umăr la umăr, iar în sondajul INSCOP sunt la egalitate, iar în CURS diferența este de 0,5%. Remarcăm la AUR o stagnare. În schimb, remarcăm o creștere temeinică, constantă și ajunsă peste pragul electoral a partidului doamnei Șoșoacă – SOS România. Ce spun, sociologic, aceste rezultate?
Ionela Sufaru: „Au început să apară pentru că vine anul electoral 2024, cu toate alegerile posibile. Au mai fost astfel de barometre. Acum ce o să vedem și la ceea ce trebuie să avem atenție va fi o invazie de sondaje de la tot felul de instituții sau agenții de cercetare. Aș spune așa: hai să ne uităm la cifrele unor agenții care au rezistat pe cel puțin 10 ani, care – mai mult decât atât – pentru că testul este la alegeri când se fac acele exit polluri. Și dacă agenția respectivă face și exit poll și rezultatele nu sunt într-o marjă de eroare care să se abată foarte mult de rezultate atunci spune că acea agenție trece și putem avea o anumită încredere în sondajele respective.
Și atunci dincolo de a ne uita din partea cui vin aceste sondaje, ne uităm la tendințe, nu la cifrele actuale. Cum se mișcă. Dincolo de această intenție de vot la care se uită lumea eu m-aș mai uita la altceva: la context. Care este starea de spirit a populației și m-aș uita istoric: ce participare am avut? De ce la un moment dat am avut participare ridicată pe un anumit tip de alegeri care altădată nu a surescitat interes. M-aș uita la context și la starea de spirit a populației ca să văd dacă datele acestea pe care le vedem în sondaje au în spate simpatie? În momentul de față aceste date reflectă notorietate, în principal, și cât de cât favorabilitate – adică o părere bună despre partidul respectiv. Nu este intenție de vot”.
Ionela Sufaru, despre SOS România și AUR: „Reprezintă instituționalizarea frustrării”
Ioana Ene Dogioiu: Cine sunt votanții mai ales ai doamnei Șoșoacă și ai AUR? Sunt extremiști? Sunt legionari? Cine sunt și de ce sunt spre aceste partide?
Ionela Sufaru: „Să știi că nu o spun în sensul negativ și nu vreau să stigmatizez pe nimeni: eu am spus că cele două partide reprezintă instituționalizarea frustrării. Noi trebuie să ne gândim că ei, prin mesajul lor, de fapt încearcă să capitalizeze și să acumuleze frustrarea unor categorii vulnerabile din societate. A celor categorii care nu se simt capabile să se descurce în viața de zi cu zi – și nu e vina lor, ci vina societății pentru că nu are grijă și de aceste categorii vulnerabile”.
Ionela Sufaru, despre sondajele de opinie: Ce se află în spatele lor – de la proceduri la costuri
Multitudinea de sondaje care au apărut în ultima perioadă, dar și ce se află în spatele unui sondaj – două teme dezbătute de Ioana Ene Dogioiu și Ionela Sufaru în emisiunea „Piața Victoriei” de joi seara, la Europa FM.
Ioana Ene Dogioiu: Au apărut multe sondaje în ultima perioadă. Lunar, cel puțin două case de sondare lansează un fel de barometru al stării populației. Hai să vorbim, în primul rând, despre ce se află în spatele unui sondaj, cât costă un sondaj și care este logistica pe care o presupune un sondaj de opinie.
Ionela Sufaru: „Logistica este foarte importantă în desfășurarea unui sondaj. La final o să vă spun de ce sondaje online nu prea sunt în România și nu vedem în acea casetă tehnică pe care aceste sondaje o publică odată cu datele respective „realizat online”, ci vedem „face to face” – asta înseamnă la domiciliul respondentului, față în față cu ajutorul unui operator sau telefonic. Telefonic se înțelege în sensul interviuri prin telefon.
Ce înseamnă logistica?
Dacă vorbim despre „față în față” înseamnă: operatori – niște oameni care să meargă pe baza unui eșantion stabilit la anumite persoane, conform unor reguli de selecție. Puterea sondajelor este aceea că – dacă vorbim despre sondaje reprezentative – ele trebuie să reflecte structura populației. Adică din 1100 de oameni cum vedem volumele cele mai utilizate în sondajele acestea de opinie, asta înseamnă ca cei 1100 să reflecte exact structura populației României indiferent de regiune, de mediul de rezidență, de tipul localității – adică mărimea localității, educație, ocupație, religie.
Și atunci există o metodologie de eșantionare și în baza acesteia o echipă de operatori de interviu merg în teren, în niște puncte stabilite prin această metodologie de eșantionare și recrutează și intervievează persoane.
Deci înseamnă: costuri de transport, costuri cu plata operatorilor, plus partea de procesare și analiză a datelor. Ca să dau și o cifră pentru ce înseamnă costul: vorbim de față în față – minim 15 euro pe interviu, plus TVA. Acest cost per interviu poate fi înmulțit cu volumul eșantionului. Ce eșantion? 600, 1100, 2500 și atunci vedem ce presupune acest cost al unui sondaj.
Dacă vorbim despre partea de sondaj telefonice: am avea nevoie de o infrastructură mult mai sofisticată tehnic, pentru că ar trebui să avem un sistem de selecție aleatorie a unor numere de telefon în spatele căreia să se afle această stratificară a eșantionului. Adică eu să știu că la final eșantionul meu să arate ca structura populației. Ce se poate întâmpla în lipsa unei stratificări și în lipsa unei structuri a eșantionului? Ca eu să mă trezesc la final după ce am sunat 1000 și am discutat cu 1000 de oameni să găsesc că preponderent din Transilvania…
Aici ai costuri cu operatorii care sună. Ai costuri mai puțin pentru că odată implementată infrastructura o amortizezi în timp dacă ai un laborator CATI system – adică ai făcut deja partea de computer și telefon. Este de fapt un interviu prin telefon asistat de computer. Și ai în continuare partea de procesare și analiză a datelor.
Dacă ai avea acest sistem random digit dialing și tu ai urmări, de fapt, struc tura populației ți-ar duce costurile mult peste ce însemană costuri pentru față în față. Și atunci se utilizează mai degrabă anumite baze de date dintr-un master sample ca să mergi cumva direcționat, să nu mergi în aer. Și atunci costurile se mai reduc, dar nu sunt foarte jos față de „față în față”. Sunt undeva pe la un 12-13 euro per interviu”.
Ionela Sufaru, despre diferența dintre interviurile față în față și interviurile telefonice
Ioana Ene Dogioiu: Valoarea de adevăr pe care o reflectă un sondaj este mai mare în cazul interviului față în față decât în cazul interviului telefonic?
Ionela Sufaru: „Studii s-au făcut pentru că aceste două metode sunt utilizate de mult, încă de prin anii 60. S-au făcut studii tocmai pentru a vedea acuratețea datelor obținute prin interviuri față în față, respectiv telefonic. Ce se întâmplă cu interviurile telefonice? Tu suni pe cineva, îți răspunde, dar nu știi în ce moment îl prinzi. Poate este pe grabă, poate este într-o întâlnire, poate nu vrea totuși să te refuze pentru că operatorul pune în general 3-5 întrebări. El răspunde în fugă – nu din rea-voință, ci din cauza contextului – și nu este atent la întrebări. Pe când, față în față te duci stabilești deja o altă relație cu omul respectiv și calitatea răspunsurilor se schimbă”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei” cu Ioana Ene Dogioiu și Ionela Sufaru
Sursa foto: Inquam Photos / Bogdan Danescu
