Sonda spațială Cassini – care miercuri a plonjat între inelele planetei Saturn – a transmis primul semnal radio spre Terra, și odată cu acest semnal și numeroase fotografii și date științifice despre a doua planetă ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter.
Oamenii de știință pierduseră contactul cu sonda Cassini, după ce aceasta a plonjat între inelele planetei Saturn. Dar o stație terestră a NASA din California a captat, în cele din urmă semnalul radio transmis de sondă, iar aceasta a trimis pe Terra fotografii și date științifice extrem de prețioase despre planeta Saturn.
Savanții americani speră ca pe baza acestora să descifreze misterele planetei gazoase. NASA încearcă astfel să afle compoziția, structura și dinamica atmosferei planetei Saturn, dar și informații despre masa și vârsta inelelor lui Saturn. Cu cât acestea sunt mai mari, cu atât ar putea fi mai vechi. O altă teorie este că acele inele ar fi foarte tinere și ar reprezenta, de fapt, rămășițele unei comete uriașe care s-a apropiat prea mult de Saturn și s-a destrămat în fragmente rămase captive pe orbita planetei.
Pentru că sonda Cassini se deplasează cu viteză foarte mare – de peste 110.000 de kilometri pe oră – traversarea unui inel al planetei Saturn este riscantă. Orice impact cu un obiect de mici dimensiuni (bucăți de gheață sau fragmente de meteoriți) ar putea avaria grav sonda. Așa că NASA a orientat antena sondei în direcția de deplasare a acesteia.
Din luna aprilie, sonda Cassini și-a început coborârea spre Saturn, ce include 22 de orbite alungite în jurul planetei, la o distanţă de 2.400 de kilometri faţă de inelul exterior al acesteia. Sonda Cassini este programată să realizeze plonjonul final spre atmosfera planetei Saturn pe 15 septembrie 2017.
Pentru că în rezervorul său se mai află puțin carburant, misiunea sondei Cassini nu va putea să continue dincolo de această dată.
Sonda americană a fost numită în onoarea astronomului Jean-Dominique Cassini (1625-1712), care a studiat inelele lui Saturn în detaliu şi a descoperit unii dintre principalii sateliţi naturali ai acestei planete gazoase uriaşe – Iapetus, Rhea, Tethys şi Dione.
