Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănțești, din actualul județ Galați, în mai 1897. A mai avut 4 surori și 4 frați, dintre care unul geamăn. A terminat facultatea de Arte Frumoase din București, secția Ceramică, însă nu a avut niciodată tangențe cu acest domeniu. Pur și simplu, era una dintre îndeletnicirile potrivite pentru o femeie, conform cutumelor Perioadei Interbelice.
De fapt, Smaranda și-a dorit să fie pilot de când era mică. Declic-ul s-a produs când Gheorghe Negrescu, unul dintre primi aviatori români, a aterizat forțat în localitatea în care Smaranda Brăescu și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei.
După ce a terminat liceul, a încercat fără succes să se înscrie la instituțiile de profil din țară, dar i s-a explicat, cu puține cuvinte, că e femeie și că nu ar avea cum să facă față unei asemenea meserii. E drept că nici în restul Europei situația femeilor nu era cu mult mai bună, așa că Smaranda a găsit o alternativă: parașutismul.
A făcut cursuri în Germania și după ce a făcut mai multe salturi în țară, a mers în Statele Unite pentru a doborâ recordurile mondiale ale vremii. I-au fost omologate două recorduri, în 1931 și 1932, în cel de-al doilea caz, fiind vorba de o săritură de la 7.200 de metri.
Presa din România relata cu interes isprăvile de peste ocean ale Smarandei Brăescu și la presiunile jurnaliștilor de la “Universul”, Smaranda a primit Ordinul Virtutea Aeronautică și o importantă sumă de bani.
Cu acest premiu, și-a plătit școala de pilotaj, dar nu în România. Smaranda Brăescu și-a obținut brevetul de pilot la New York și dacă vreți să îl vedeți, trebuie să știți că se află la Muzeul Aviației din București. Ca pilot, a avut rezultate remarcabile și de notat ar fi zborul fără escală peste Marea Mediterană, între Roma și Tripoli. Smaranda Brăescu a fost prima femeie care a reușit această performanță.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu a fost instructoare în cadrul divizei de parașutiști și a mai făcut parte și din „Escadrila Albă”, despre care v-am mai vorbit la EuropaFM. Pe scurt, o “ambulanță aeriană” care funcționa sub egida Crucii Roșii, și ale cărei avioane erau pilotate de femei.
Deși a salvat nenumărate vieți și a făcut România cunoscută peste hotare, Smaranda Brăescu nu a avut un sfârșit fericit. A fost acuzată că ar fi participat la un complot menit să răstoarne guvernul Petru Groza. A fost dată în urmărire și a reușit să scape de oamenii “Siguranței”, însă cea mai vehiculată ipoteză este că ar fi murit de cancer, în februarie 1948. A fost îngropată la Cluj, sub numele fals de Maria Popescu.
