Co-președintele Grupului Verzilor din Parlamentul European, cel care a cerut, de altfel, dezbaterea din plen, de mâine, despre situația statului de drept din România explică, într-un interviu pentru Europa FM, de ce s-a ajuns aici și ce ar urma să se întâmple mai departe.
Europarlamentar german, Ska Keller atrage atenția că instituțiile europene sunt deja preocupate de intențiile Puterii de la București de a schimba legea adunărilor publice pentru a exclude protestele neautorizate împotriva deciziilor politice, ca și de modificarea Codurilor Penal și de Procedură Penală.
În noiembrie, Parlamentul European va adopta o rezoluție care se așteaptă a fi critică la adresa României. Din perspectiva Verzilor, nu ar trebui să se ajungă la activarea articolului 7 din Tratatul UE, dar Parlamentul ar trebui să inventarieze problemele și să ceară Comisiei Europene să treacă de la monitorizare la acțiuni concrete.
Precizarea vine în contextul în care prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a criticat, luni, modificarea legilor Justiției și a avertizat că CE nu va ezita să aducă „în fața instanței guvernul român dacă regulile statului de drept sunt încălcate”.
Reporter: Conduceți Grupul Verzilor din Parlamentul European, cel care a cerut dezbaterea despre situația statului de drept în România. Care sunt principalele motive de îngrijorare în ceea ce vă privește?
Ska Keller: Avem foarte multe îngrijorări când vine vorba de respectarea statului de drept în România. Unul dintre motivele principale a fost inițial modificarea Codului Penal și a celui de Procedură Penală în sensul în care să îngreuneze urmărirea penală în dosare de corupție, să facă mai dificilă administrarea probelor în aceste anchete, ceea ce va duce, în final, la dificultăți serioase în a aduce corupții în fața instanței. Apoi, când am văzut demonstrația din 10 august și cât de violent au acționat jandarmii am spus „Trebuie să punem acest subiect pe agenda Parlamentului European”. Iar acum auzim că Guvernul încearcă să schimbe legea adunărilor publice pentru a cere autorizații înaintea oricărui miting, ceea ce nu se întâmplă nicăieri în țările UE, un motiv în plus să avem această dezbatere.
Dar ce așteptați, concret, de la această dezbatere? Premierul Viorica Dăncilă va avea 10 minute să expună situația și să răspundă la întrebări. E de vreun folos?
Ska Keller: Cred că da. Până la urmă, românii sunt cetățeni europeni și au aceleași drepturi ca toți cetățenii europeni. Iar noi, ca parlamentari, nu ne putem uita în altă parte când unor cetățeni europeni li se restrâng drepturi sau când există o reacție serioasă împotriva respectării statului de drept în UE. E un subiect care ne privește pe toți. În plus, cred că e absolut corect ca Parlamentul European să se uite cu atenție la ce se întâmplă în România, să presăm Comisia Europeană să se uite mai atent și, de asemenea, prim-ministrul să înțrleagă că parlamentarii europeni știu ce se întâmplă, le pasă și că nu sunt deloc încăntați de ceea ce văd.
În Comisia pentru Drepturi și Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a avut loc deja un schim de opinii cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans. Care sunt concluziile dumneavoastră după această dezbatere?
Ska Keller: Concluzia dezbaterii pe care am avut-o deja e aceea că și cei de la Comisie sunt îngrijorați, dar încă rezervați în a lua măsuri concrete. Din punctul meu de vedere, Comisia trebuie să se activeze, pentru că, dacă vom mai aștepta, va fi prea târziu. Și atunci vom fi în situația de a cere activarea articolului 7 și n-ar fi corect. Cred că trebuie să acționăm acum, să încercăm să prevenim înrăutățirea lucrurilor și nu să așteptăm până când nu se va mai putea face mai nimic.
În sesiunea plenară din noiembrie a Parlamentului European este așteptată și o rezoluție în legătură cu situația statului de drept din România. Care ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, a Verzilor, punctele-cheie ale acestei rezoluții?
Ska Keller: În opinia mea, Parlamentul ar trebui să spună clar că susținem statul de drept, că vedem în România numerose probleme care trebuie corectate și că cerem Comisiei Europene să treacă de la simpla monitorizare la acțiuni concrete.
Intenționați să propuneți activarea articolului 7 din Tratatul UE, așa cum s-a întâmplat acum două săptămâni în cazul Unguariei?
Eu cred că n-ar trebui să mai așteptăm tocmai ca să nu se ajungă acolo. Mai exact, să folosim acum instrumentele pe care le avem, să mergem pe ideea dialogului constructiv cu Guvernul, dacă acest dialog este dorit de Guvernul României, ca să prevenim o nouă procedură pe articolul 7.
Și aveți semnale că Guvernul va accepta?
Ska Keller: E deja un semn bun că premierul va veni la dezbaterea din sesiunea plenară, a avut deja discuții cu mai multe grupuri politice și acesta iarăși este un lucru bun. Am avut noi înșine o întâlnire cu doamna prim-ministru Dăncilă, dar trebuie să spun că nu sunt convinsă de argumentele domniei sale. E foarte bine că există deschiderea spre dialog, dar nu am ajuns încă în punctul în care Guvernul să spună „Bine, înțelegem care vă sunt îngrijorările, ne uităm la ce trebuie schimbat în proiectele de legi astfel încât să venim în întâmpinarea lor”. Nu suntem încă acolo, dar sper că Guvernul poate merge pe o abordare constructivă.
Pe de altă parte, domnul Liviu Dragnea, liderul PSD reclamă într-o intervenție televizată, că România este amenințată de instituțiile europene prin felul în care s-a organizat această dezbatere.
Ska Keller: Deloc. Parlamentul European veghează la respectarea drepturilor tuturor cetățenilor europeni, iar cetășenii români sunt cetățeni europeni și au aceleași drepturi și aceleași libertăți. Suntem aici să le protejăm aceste drepturi.
***
Ați anunțat recent că veți propune înființarea unei Comisii de monitorizare a situației din România. Cum știți, Justiția din România este deja monitorizată prin Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene. În aceste condiții, care ar fi rolul acestei comisii în parlamentul European?
Ska Keller: De fapt, ne dorim câte o comisie de monitorizare pentru fiecare stat membru și chiar pentru instituțiile europene. Acum e vorba de România, dar sunt și alte state membre în care situația statului de drept nu e ideală. În orice caz, ar trebui să existe o monitorizare permanentă, mai ales dacă se fac pași înapoi, ca să putem acționa înainte ca problemele să se agraveze.
E îngrijorător să vezi că în prezent valori fundamentale ca libertatea presei, libertatea de a face adunări publice, de pildă, se încearcă a fi îngrădite în mai mulrte state. Și trebuie să fim vigilenți pentru că întreaga idee a Uniunii Europene este să promovezi libertățile civile, democrația și e un rol pe care trebuie să ni-l luăm foarte în serios.
