Milițiile kurde care controlează nordul Siriei au anunţat, duminică, evadarea a aproximativ 800 de rude ale jihadiştilor ISIS dintr-o tabără situată în vecinătatea frontierei cu Turcia, unde confruntările au intrat în a 5-a zi.
Guvernul de la Paris s-a declarat preocupat de situație și a chemat Ankara să pună capăt ‘cât mai rapid’ ofensivei sale armate.
“Bineînţeles că suntem îngrijoraţi de ce s-ar putea întâmpla [în nordul Siriei – n.r] şi de aceea dorim ca Turcia (…) să termine cât mai curând intervenţia pe care a început-o, pe care evident că am condamnat-o”, a spus Sibeth Ndiaye, purtătoare de cuvânt a executivului francez. “Jihadiştii francezi pe care am considerat întotdeauna că trebuie judecaţi la faţa locului”, a adăugat aceasta.
Preşedintele Emmanuel Macron “a avut ocazia (…) de a-i aminti lui Donald Trump [președintele SUA – n.r] care sunt preocupările franceze” și “condamnarea unanimă a Uniunii Europene în legătură cu această ofensivă unilaterală pe tărâm sirian”.
Franţa a suspendat livrările de armament către Turcia.
Ofensiva turcă s-a soldat peste 150 de morţi, dintre care 50 de civili, precum şi exodul a peste 130.000 de persoane.
Naţiunile Unite sunt preocupate şi de siguranţa a 113 membri ai personalului său şi a altor membri din organisme de ajutor internaţional prezente în zonă.
Decizia unor ţări europene de a opri vânzările lor de arme către Turcia nu va opri operaţiunea militară turcă în Siria, a declarat duminică preşedintele turc, notează Agerpres, citând AFP şi DPA.
„De când am lansat operaţiunea, ne confruntăm cu ameninţări cu sancţiuni economice sau embargouri asupra armelor. Cei care cred că ne pot forţa să dăm înapoi cu aceste ameninţări greşesc”, a spus Recep Erdogan în timpul unui discurs la Istanbul.
Sâmbătă, Franţa şi Germania au anunţat că vor opri vânzările de arme „susceptibile de a fi folosite” de Ankara ca parte a ofensivei sale în nord-estul Siriei împotriva miliţiei kurde Unităţile de Protecţie Populară (YPG).
Turcia consideră YPG ca fiind un grup ‘terorist’ care îi pune în pericol securitatea, dar miliţia kurdă este susţinută de ţările occidentale în lupta sa împotriva grupării Stat Islamic.
Recep Erdogan a declarat că a discutat duminică problema vânzărilor de arme într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Angela Merkel.
„I-am cerut să-mi explice. Suntem toţi aliaţi în NATO sau grupul terorist a fost acceptat în NATO fără ştirea mea?”, a spus liderul de la Ankara. „Sunteţi de partea noastră sau de partea organizaţiei teroriste?”, a adăugat el.
Preşedintele turc a respins de asemenea ofertele celor care propun o mediere între Turcia şi YPG. „Unde aţi mai văzut un stat să se aşeze la masa unei organizaţii teroriste?”, a spus Recep Erdogan.
La rândul său, în timpul convorbirii telefonice, cancelarul Angela Merkel a cerut „oprirea imediată a operaţiunii militare” în Siria, duminică
În ciuda intereselor legitime de securitate ale Turciei, operaţiunea ameninţă cu strămutarea unei mari părţi a populaţiei locale,
să destabilizeze regiunea şi să reînvie organizaţia extremistă Stat Islamic, a adăugat o purtătoare de cuvânt a guvernului de la Berlin.
Organizația Naţiunilor Unite se teme de o criză umanitară în regiune, estimând că 100.000 de persoane au fugit din calea armelor în ultimele zile. Numărul acestora s-ar putea tripla.
ISIS a revendicat responsabilitatea unui atac cu maşină capcană comis la Qamishli, cel mai mare oraş din regiunea controlată de kurzi, pe când oraşul era bombardat de forțele turce.
Kurzii susțin că invazia turcă va revigora nuclee ale mișcării jihadiste și cer imperios SUA să închidă spaţiul aerian din regiune pentru avioanele turceşti de luptă. În opinia lor, SUA că i-au abandonat, în pofida unor promisiuni anterioare.
Franța și Germania au suspendat livrările de arme către Turcia.
Guvernul de la Paris s-a declarat preocupat de situație și a chemat Ankara să pună capăt ‘cât mai rapid’ ofensivei sale armate.
„Bineînţeles că suntem îngrijoraţi de ce s-ar putea întâmpla [în nordul Siriei – n.r] şi de aceea dorim ca Turcia (…) să termine cât mai curând intervenţia pe care a început-o, pe care evident că am condamnat-o”, a spus Sibeth Ndiaye, purtătoare de cuvânt a executivului francez. „Jihadiştii francezi pe care am considerat întotdeauna că trebuie judecaţi la faţa locului”, a adăugat aceasta.
Preşedintele Emmanuel Macron „a avut ocazia (…) de a-i aminti lui Donald Trump [președintele SUA – n.r] care sunt preocupările franceze” și „condamnarea unanimă a Uniunii Europene în legătură cu această ofensivă unilaterală pe tărâm sirian”.
Liga Arabă a condamnat „agresiunea” externă asupra teritoriului sirian.
