Inițiatorii au motivat necesitatea legii prin faptul că reglementările în domeniu erau ‘depășite’ și nu mai corespundeau condițiilor actuale și normelor europene. Astfel, cimitirele se pot afla în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, a cultelor religioase legal recunoscute sau a unităţilor locale de cult – în situaţia cimitirelor confesionale, în proprietatea operatorilor economici, asociaţiilor sau fundaţiilor, precum şi în proprietatea unui alt stat, cu respectarea tratatelor la care România este parte. Legea prevede printre altele că inmormântarea poate fi religioasă sau laică. În primul caz se respecta canoanele, obiceiurile locului, tradiţiile şi regulamentele cultului respectiv. În cazul înmormântării laice, organizatorii stabilesc modul de desfăşurare a procesiunii funebre, mai prevede legea. Pe de alta parte, cei care nu îşi îngrijesc locul de veci timp de 2 ani sau nu platesc taxele prevazute in contractul de concesiune riscă să rămână fără el. Se asteapta insa apariţia normelor de aplicare, pentru clarificari legate de acest aspect.