Curtea Penală Internațională a cerut mandat de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și liderii Hamas, pentru crime de război. Aceeași situație ca în cazul lui Vladimir Putin. Prof. dr. Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost invitatul lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” de marți seara de la Europa FM. „Acest demers se referă la persoane nu la state”, spune prof. dr. Sergiu Mișcoiu la Europa FM. „Tribunalul acesta care este condus de procurorul Karim Khan, despre care ne amintim că a investigat crime de război în Ucraina”, mai spune Sergiu Mișcoiu. „Acum trebuie luat în considerare faptul că această Curte Internațională Criminală a început investigarea Israelului doar începând cu 2021 și acest lucru se datorează în primul rând modului în care a evoluat inclusiv mandatul procurorilor al acestei curți. Până acum, acest mandat era mai restrictiv și ținea în mare parte de capacitatea unor state de a denunța delicte de acest tip”, subliniază Sergiu Mișcoiu.
Sergiu Mișcoiu: „Este vorba de cum populația civilă este supusă unor crime de război, unor crime împotriva umanității sau a unei agresiuni directe din partea unor contingente de armată străine militare sau paramilitare conduse de indivizi, indivizi identificabili și arătați cu degetul ca fiind cei care au până la urmă decizia în mână de a interveni sau nu”
Tudor Mușat: Israelul a spus că nu poate fi acuzat de aceleași lucruri de care este acuzat HAMAS-ul. Se pot pune pe același plan?
Sergiu Mișcoiu: „Acest demers se referă la persoane nu la state. Avem în paralel un proces la Curtea Internațională de Justiție împotriva statului Israel și este un caz aparte. Tribunalul acesta care este condus de procurorul Karim Khan, despre care ne amintim că a investigat crime de război în Ucraina. Același Karim Khan, secondat de o întreagă echipă, a declanșat această procedură împotriva unor persoane, așa cum a făcut-o în cazul lui Vladimir Putin anterior și altor lideri ai Rusiei după începerea ostilităților din Ucraina și argumentul să spunem non-juridic, un argument mai politic, general în spatele unui asemenea demers este: avem o situație în care populații întregi sunt amenințate – respectiv populația Israelului de către HAMAS și populația palestiniană de către Israel, iar la conducerea celor două state, cei care dau ordine privind diverse operațiuni militare care afectează viețile civililor sunt șefii executivi ai statelor respective.
Din acest motiv, în mod clasic deja, Curtea Criminală Internațională este gata de multe ori să investigheze liderii care nu au luat măsuri de precauție astfel încât persoanele civile să nu fie victimele unor acțiuni militare chiat că aceste acțiuni militare pot fi desfășurate în cadrul unui război mai mult sau mai puțin convențional sau moral sau chiar legal justificate în sinea lor. Deci, este vorba de cum populația civilă este supusă unor crime de război, unor crime împotriva umanității sau a unei agresiuni directe din partea unor contingente de armată străine militare sau paramilitare conduse de indivizi, indivizi identificabili și arătați cu degetul ca fiind cei care au până la urmă decizia în mână de a interveni sau nu. Și de aceea, așa ne explicăm că este vorba de liderii executivi politici și executivi militari de cele două părți – Israel, respectiv HAMAS”.
Sergiu Mișcoiu: „Trebuie luat în considerare faptul că această Curte Internațională Criminală a început investigarea Israelului doar începând cu 2021”
Tudor Mușat: E o premieră în care mandatele acestea împotriva politicienilor israelieni vizează aliați ai Statelor Unite. Deci, practic, Netanyahu ajunge pe același plan cu Vladimir Putin. Era până acum un tabu al Curții Penale Internaționale? Pur și simplu nu s-a întâmplat? Este o coincidență? Au încercat Statele Unite până acum să-și exercite influența încât să nu se ajungă la astfel de situații?
Sergiu Mișcoiu: „Interpretările sunt multiple. Acum trebuie luat în considerare faptul că această Curte Internațională Criminală a început investigarea Israelului doar începând cu 2021 și acest lucru se datorează în primul rând modului în care a evoluat inclusiv mandatul procurorilor al acestei curți. Până acum, acest mandat era mai restrictiv și ținea în mare parte de capacitatea unor state de a denunța delicte de acest tip.
După 2021, evoluția a făcut ca acești procurori să poată investiga și în afara unui asemenea cadru care le permite în momentul de față să meargă dincolo de această formalitate juridică, dar care avea ca efect în trecut limitarea capacității lor de investigație. De atunci, avem o creștere a importanței instituționale a acestei instituții și de aceea avem și o libertate mai mare a procurorilor care conduc anchete în aceste cazuri”.
SUA spune că este absurd să vorbești despre genocid din partea Israelului. Franța a încurajat decizia Curții Penale Internaționale. Sergiu Mișcoiu: „Au existat întotdeauna în aceste instanțe internaționale presiuni din partea Franței – care se considera de la început purtătoarea unui mesaj universalist al drepturilor omului”
Tudor Mușat: Am văzut că Statele Unite au condamnat – inclusiv prin vocea președintelui Biden acest demers, spunând că este absurd să vorbești despre genocid și crime împotriva umanității din partea Israelului care s-a apărat și a dus operațiunea legitimă de depistare a liderilor acelor atacuri. Pe de altă parte, am văzut că țări ca Franța au încurajat acest demers. Este o fractură în blocul Occidental cu privire la ce trebuie să se întâmple?
Sergiu Mișcoiu: „Fractura a existat, din perspectivă geopolitică de mai multă vreme. Știm că Statele Unite sunt un aliat aproape necondiționat al Israelului – spun aproape necondiționat pentru că tocmai în cazul războiului din Gaza au avut loc disensiuni importante și chiar în creștere între SUA și Israel, în special privind tipul de intervenție practicat de Israel și victimele civile.
Însă, totuși, legătura dintre cele două state este una atât de puternică încât nu a fost știrbită în continuare. În timp ce mai multe state, începând cu Franța din acest punct de vedere, se situează într-o critică a regimului Netanyahu în Israel, a modului în care Israelul s-a poziționat în legătură cu ceea ce era de făcut după agresiunea fără precedent a HAMAS-ului din 7 octombrie și în general state precum Franța, dar mai puține vocale internațional și cu un statut mai puțin important, dar totuși chiar mai radicale în ceea ce spun (Italia sau Spania, de exemplu) sunt state care militează pentru aplicarea nediscreționară a logicii cercetării crimelor împotriva umanității, crimelor de război sau genocidului.
Drept pentru care, au existat întotdeauna în aceste instanțe internaționale presiuni din partea Franței – care se considera de la început purtătoarea unui mesaj universalist al drepturilor omului în direcția lărgirii sferei de investigare a acestor crime”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”
Sursa foto: Shutterstock
