O serie de evenimente sunt prevăzute, inclusiv inaugurarea unui parc, la Belgrad, în memoria a 16 persoane ucise în bombardarea sediului Radioteleviziunii Sârbe (RTS).
NATO a declanşat operaţiunea la 24 martie 1999 – fără undă verde din partea Consiliului de Securitate al ONU -, în urma refuzului preşedintelui sârb de atunci Slobodan Miloşevici de a înceta reprimarea gherilei separatiste şi civililor kosovari.
Intervenţia s-a încheiat în iunie, cu retragerea forţelor sârbe din Kosovo, teritoriu care a fost plasat sub administraţie ONU.
Potrivit unor date oficiale de la Belgrad, aproximativ 2.500 de civili sârbi au fost ucişi şi aproximativ 12.500 răniţi în cursul celor 11 săptămâni de bombardamente. Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) estimează că au fost ucişi aproximativ 500 de civili.
După 15 ani, Serbia şi Kosovo se află împreună pe o cale europeană, după ce au încheiat, în aprilie 2013, un acord istoric privind normalizarea relaţiilor, sub auspiciile Bruxelles-ului.
Deşi Serbia refuză cu îndârjire să recunoască independenţa fostei provincii de sud, Belgradul şi-a proclamat în 2008 voinţa de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu fosta provincie, cu o populaţie majoritar albaneză, ceea ce i-a permis să deschidă, în ianuarie, negocieri de aderare la Uniunea Europeană (UE).
Kosovo a lansat, de asemenea, negocieri privind încheierea unui acord de asociere şi stabilizare, prima etapă în apropierea de UE.
Independenţa Kosovo a fost recunoscută de aproximativ 100 de ţări, inclusiv de către Statele Unite şi 23 din cele 28 de state membre ale UE.
