Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino” nu va putea produce un vaccin gripal mai devreme de 7 – 8 ani, admite în exclusivitate pentru Europa FM, locțiitorul comandantului instituţiei, colonelul Dragoș-Alexandru Necula.
Institutul de seruri şi vacinuri a fost transferat acum mai bine de 2 ani de la Ministerul Sănătăţii la Ministerul Apărării, devenind astfel unitate militară.
Cu acea ocazie, ministrul Apărării de la acel moment, Mihai Fifor, promitea la Europa FM că la Cantacuzino, România va produce vaccin împotriva gripei în cel mult 2 ani, ceea ce nu s-a întâmplat. Nici nu avea cum.
În această lună, s-au împlinit zece ani de când Institutul Cantacuzino a pierdut licenţele de producere a vaccinurilor împotriva tuberculozei, gripei, turbării şi tetanosului.
În februarie 2010, după ani întregi de scandaluri dar şi investiţii în 2 linii de producţie a vaccinurilor gripal şi BCG, Agenţia Naţională a Medicamentului a decis că fără noi echipamente la standarde europene, la “Cantacuzino” nu mai pot fi produse vaccinuri sigure.
Au trecut alţi 7 ani până când Guvernul PSD a transferat Institutul la Ministerul Apărării.
În toamna anului 2017, ministrul Apărării de atunci, Mihai Fifor, povestea la Europa FM că într-un an şi jumătate se poate relua producţia de vaccin.
Lucru imposibil de pus în practică, s-a dovedit ulterior pentru că de la Institut plecaseră sute de angajaţi, iar investiţiile fuseseră stopate.
Aşa că Ministerul Apărării a luat-o de la zero, spune la Europa FM locţiitorul comandantului Institutului de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”, colonelul Dragoș-Alexandru Necula:
În ultimii 2 ani, Ministerul Apărării a angajat 300 de persoane şi a cumpărat echipamente.
Dar până la crearea unui vaccin, măcar a celui gripal, e cale lungă.
Colonelul Dragoș-Alexandru Necula spune că e nevoie de 150 de milioane de euro pentru echipamente, bani ce ar putea fi atraşi de la Uniunea Europeană.
În plus, trebuie aduşi noi cercetători care să găsească noi formule pentru vaccinuri, mai ales că o parte dintre substanţele folosite în trecut la Cantacuzino au fost interzise între timp.
Însă cel mai important impediment în a produce repede un vaccin este obligativitea realitării de studii. Pe animale şi pe om. Fără asemenea studii, nimeni nu-şi permite să pună pe piaţă un vaccin.
Studiile pe animale se vor face la animaleria pe care Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino” încă o are în Capitală.
“Nu putem să spunem că se scoate într-un an, doi. Trebuie studii preclinice, în vivo, în vitro, sunt o sumedenie de activităţi premergătoare pentru a scoate acest vaccin pe piaţă. Ori, Armata va scoate un produs la o tehnologie la fel sau mai performantă decât ceea ce este pe piaţă. Acesta este nivelul nostru de ambiţie”, spune colonelul Dragoș-Alexandru Necula.
În aceste condiţii, o termen optimist pentru realizarea unui nou vaccin românesc este 2027 sau 2028, admite şeful institutului Cantacuzino.
Ce poate promite acum Ministerul Apărării este că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino” nu va rămâne fără cele aproximativ 18 hectare de teren pe care le are, în centrul Capitalei şi în Băneasa.
“-Terenuri nu se vând…
-Niciodată, să stiţi, cât e Armata aici, nu se vinde niciun petec de pâmânt.”
