“România a îndeplinit criteriile pentru Schengen și trebuie să fie primită în spațiul de liberă circulație cât mai repede posibil” – spune de la tribuna Parlamentului, la București, președintele Comisiei Europene.
Jean Claude Junker susține că nu ar fi corect că țării noastre să i se impună noi criterii de intrare în Schengen.
“România se bucură de această libertate de mişcare şi de a călători la fel ca ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene. Cu toţii împreună trebuie să dăm în permanenţă ce avem noi mai bun pentru că acest popor, adeseori martirizat să fie de data asta artizanul păcii în sânul UE şi în lume. Doresc să protejez paşii făcuţi înainte, în aceşti ani, în Europa. Am fost surprins de anumite neînţelegeri. În Europa nu există ţări care să valoreze mai mult decât altele, naţiunile sunt egale în drepturi şi demnităţi, un popor este un popor şi o democraţie este o democraţie. Nu au existat niciodată ţări de mâna a doua sau pe care să le lăsăm în urmă”, a dat asigurări Juncker, referindu-se la proiectul “Europei cu mai multe viteze”, care a provocat o polemică aprinsă în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România.
Deși Comisia Europeană a recunoscut încă din 2011, că România a îndeplinit condițiile tehnice de intrare în Schengen (care se referă la securizarea granițelor), acest lucru nu s-a întâmplat.
Unele state membre ale UE s-au opus pe motiv că România are încă mari probleme în ceea ce privește respectarea independenței Justiției și combatarea corupției, legând aderarea la Schengen de menținerea MCV (Mecanismul de cooperare și verificare). Din acest motiv, toți liderii politici ai României din ultimii ani, inclusiv președintele Klaus Iohannis au cerut Bruxelles-ului să renunțe la MCV.
În ultimul său raport, Comisia Europeană a anunțat că următoarea evaluare va fi publicată în luna decembrie și a făcut Bucureștiului 12 recomandări. Recomandările se referă la stabilizarea independenței Justiției astfel încât progresele făcute până acum să nu mai poată fi întoarse. Multe dintre recomandări se refereau la Parlament care în anii trecuți, s-a opus anchetării unor politicieni și a inițiat de nenumărate ori, slăbirea legislației anticorupție.
Întrebați despre posibilitatea ridicării MCV în cazul României, toți liderii Uniunii au precizat în ultimele două luni, că depinde numai de România dacă și când se va elimina MCV.
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker spune acum că nu trebuie făcută o legătură între Schengen și MCV.
Oricum , spune șeful Uniunii Europene, eliminarea MCV nu va însemna și sfârșitul colaborării între București și Bruxelles pe această temă.
În acest context, președintele Comisiei Europene le-a cerut politicienilor din România să țină cont de ceea ce vor tinerii de la noi: să trăiască într-o țară în care statul de drept este respectat. Șeful CE a făcut astfel aluzie la protestele din această iarnă.
După discursul liderului european, la tribuna Parlamentului a venit președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă de DNA, Tăriceanu a declarat că Justiția din România nu s-a reformat în totalitate, iar asta nu se înțelege pe deplin la Bruxelles.
”Cele mai puţine transformări le-a avut versantul represiv al statului prin instituţiile de forţă, prin parchete, prin destule curţi de justiţie, fantoma comunismului încă mai bântuie. Mentalitatea, comportamentul şi procedurile nu s-au primenit suficient (…) Tocmai această componentă pare a fi apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles. Cel puţin atunci când tratează cu România, anumitţi funcţionari ai CE par să fi pierdut ştiinţa părinţilor fondatori de a recunoaşte imediat şi de a răspunde hotărât derapajele discreţionare şi autoritare ale agenţiilor represive ale statului”, a afirmat Tăriceanu.
Pe de altă parte, președintele Comisiei Europene le-a spus românilor că nu trebuie să se teamă de scenariul unei Uniuni cu viteze de dezvoltare diferite.
Așa ceva există deja, spune Jean Claude Junker iar România participă la proiecte la care alte state nu au aderat.
Până la sfârșitul anului, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să decidă cum se va reforma Uniunea Europeană în următorii ani, după șocul BREXIT.
Președintele Comisiei a lansat la începutul anului cinci scenarii, printre care se află și cel al unei Uniuni în care statele evoluează cu viteze diferite.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spune că un asemenea scenariu ar duce la și mai multă divizare în Europa.
”Este de neconceput dacă luăm în serios spiritul care a pus în mişcare construcţia europeană ca statele membre să fie distribuite în grupuri pe verticala deciziei politice. Unele pe scenă, altele în lojă, ultimele la periferie. Este inacceptbil ca dinamica convergenţei să fie înlocuită de un proces de ierarhizare a capacităţii de decizie şi nivelului de dezvoltare.”
