Proprietarii de locuințe care își închiriază imobilele ajung în atenția fiscului. Dragoș Doroș a declarat la Europa FM că sunt foarte mulți români care închiriază locuințe fără să declare veniturile obținute din chirii la ANAF.
Dragoș Doroș a evitat să spună câți români nu-și declară veniturile din chirii, dar a precizat că e vorba de foarte mulți contribuabili.
”Am observat o tendință accentuată de nedeclarare. Îi vom informa pe proprietarii care își închiriază locuințele.”
”Vom merge direct la asociațiile de proprietari, în punctele unde știm că există o concentrare mai mare, astfel încât proprietarii să știe ce au de făcut. Adică să-și declare veniturile și să plătească. Pasul 2 al acestui focus este că vom merge în control”, a declarat Dragoș Doroș.
Șeful fiscului vorbește de un fenomen în această privință.
”Raportat la numărul de locuințe pe care le avem pe cuprinsul țării și în special în marile orașe, rata de contracte de închiriere este destul de mică. Încercăm să scoatem la lumină cât mai multe din aceste tipuri de venituri”.
Dragoș Doroș a evitat să spună câți dintre proprietari închiriază locuințe fără să declare contractul la fisc.
”Sunt sute de mii de contracte în acest moment, dar ar trebui să fie mult mai multe. Ideea este să încasăm bani la bugetul statului.”
Evaziune fiscală
Președintele ANAF Dragoș Doroș a mai spus că în vizorul instituției au intrat, între altele, și tranzacțiile cu mașini la mâna a doua – de multe ori aduse din străinătate.
Pe de altă parte, Dragoș Doroș a explicat care sunt domeniile în care evaziunea fiscală este cea mai mare.
”Există câteva domenii de risc, dar ele evoluează, nu sunt continue. Au fost zone de risc pe comerțul cu legume-fructe, pe comerțul cu cereale, cu masă lemnoasă, pe comerțul cu amănuntul, în general. Noi, când le identificăm, le urmărim (…) rezultatatele sunt din ce în ce mai bune”, a explicat, la Europa FM, Dragoș Doroș.
Totuși, evaziunea fiscală în România este mai mare decât media UE.
”Decât în Uniunea Europeană este mai mare, dar este mai mică decât în anii trecuți și asta este ce este mai important. 8 miliarde de euro – este diferența între TVA teoretic – cota din Codul Fiscal și TVA care se încasează efectiv, suma raportată la PIB”, a adăugat șeful Fiscului.
Statul la coadă
Fiscul își propune să micșoreze cozile de la ghișeu, a declarat, la Interviurile Europa FM, președintele ANAF.
”E mult mai bine și mult mai corect să ne încasăm banii corecți la timp. Iar pentru contribuabilii mici, avem o strategie de a-i chema la ghișeu cât mai rar (…). Dorim foarte mult să micșorăm cozile la ghișeu, nu zic să le eliminăm pentru că asta o să se întâmple peste câțiva ani”, a spus Dragoș Doroș.
Președintele ANAF a explicat care sunt pașii.
”Declarațiile care se pot depune online și pe care, din inerție, anumiți contribuabili continuă să le depună pe hârtie – de la 1 ianuarie nu vom mai accepta depunerea lor pe hârtie. În momentul ăsta, avem o campanie de comunicare, prin flyere, prin oamenii noștri, prin dvs. (…) prin care informăm care sunt modalitățile prin care ele se pot depune online”, a spus șeful Fiscului.
Și munca funcționarilor ANAF va fi mai ușoară, a mai spus Dragoș Doroș.
”Aproximativ 6-7 milioane de documente pe care ANAF le elibera pe hârtie se vor elibera pe suport electronic: vorbim de vreo 5 milioane și jumătate de adeverințe de venit, aproape 1 milion de certificate de atestare fiscală folosite de firme pentru licitații (…) oamenii nu vor mai veni la ghișeu pentru ele, lucrătorii ANAF nu vor mai pierde timpul cu circuitul de hârtii”, a subliniat Dragoș Doroș.
Plata cu cardul la fisc
Dragoș Doroș a vorbit și despre plata cu cardul la instituțiile fiscului.
”Avem peste 100 de POS-uri în peste 50 de locații. La sfârșitul lunii octombrie sau, ca să nu mă hazardez, până la sfârșitul anului, ar trebui să fim gata și cu înscrierea ANAF pe platforma ghiseul.ro. Adică să se poată face plățile electronice. Dar o să avem anul acesta ca realizări POS-uri pentru plata cu cardul și ghiseul.ro pentru plățile electronice.”, a spus Dragoș Doroș.
În plus, fiscul și-ar dori ca, de anul viitor, să aflăm, printr-o aplicație de pe telefonul mobil, ce datorii avem și să le plătim ”la cafenea, acasă sau pe drum.” Pentru această aplicație, ANAF se află în discuții cu băncile din România.
”Spațiul privat virtual este o aplicație care e incipientă în acest moment și nu dă toate informațiile pe care ar trebui să le dea. Așa că acum o modificăm în sensul în care vrem să, pe de o parte, să adaugăm mai multe informații pe care să le furnizeze, iar, pe de altă parte, am dori și suntem în discuții cu bănci pentru orice aplicație de e-banking, adică cea de pe telefonul mobil pe care o are fiecare, cu un cont la bancă și un smartphone, să putem să punem un icon, un buton special al ANAF-ului pe care dacă îl apăsați să vedeți ce aveți de plată la ANAF și să rezolvați atunci, pe loc, cu telefonul mobil oriunde ați fi – la cafenea, acasă sau pe drum. Suntem în faza de discuții. Eu cred că undeva în primăvară putem să facem și serviciul acesta.”
Reducerea birocrației
Președintele Fiscului susține că instituția pe care o conduce depune eforturi pentru reducerea birocrației. ”Se lucrează din greu, iar rezultatele abia încep să se vadă”, spune Dragoș Doroș.
Oficialul a dat exemplul formularului 088, cel privind Taxa pe Valoare Adăugată.
”Am simplificat formularul 088, vestitul formular de TVA. Cum am făcut acest lucru? Am reușit după lupte grele, fără să zicem că am fost inamici cu cineva, dar din cauza dificulăților să luăm date de la Registrul Comerțului, din REVISAL, de la Ministerul Muncii cu contractele de muncă.
Toate aceste lucruri pe care le ceream pe hârtie odată cu acest formular, acum le obținem din bazele electronice ale acestor instituții. La rândul lor, instituțiile s-au străduit și reușesc să ni le dea”, a declarat Dragoș Doroș.
Dragoș Doroș a vorbit și despre poprirea electronică, după ce fiscul a obținut, conform noului cod fiscal, acces la toate conturile contribuabililor din România deschise la bănci.
Fiscul lucrează împreună cu băncile la o aplicație care prevede poprirea sumelor de bani datorate de contribuabili direct din conturile acestora. Aplicația va fi gata în cel mult două luni.
”Noi am vorbit doar de probleme, dar să știți că ANAF poate să facă multe lucruri. Sunt informații pe care le avem, le prelucrăm. Poprirea electronică este o aplicație prin care, noi, în loc să trimitem o hârtie către bancă și să spunem vă rog suma x de la firma y să o opriți din contul respectiv să ne-o dați nouă. În loc să facem pe hârtie treaba asta, o să o facem electronic. Dacă firma X avea conturi deschise la 3 bănci, atunci noi trimiteam hârtii la toate cele 3 bănci. Dacă banii erau sau nu erau acolo, până ajungea hârtia, nu se mai știa, pentru că banii se mișcă mai repede decât hârtiile sau dacă banii erau acolo în toate cele 3 conturi luam suma de trei ori, ceea ce era un neajuns și pentru noi și pentru firma respectivă. În momentul acesta am dezvoltat o aplicație care se mișcă cu viteza unui electron, ca să zic așa. Aplicația va fi gata în cel mult două luni. Este o aplicație care introduce poprirea ca și cerere electronică, se ierarhizează, se execută o singură dată, se închide automat, nu mai există intervenție umană. IT-iștii noștri cu IT-știi băncilor au lucrat împreună”, a mai declarat Dragoș Doroș.
Marile averi ”Am ajuns aproape în toate insulele”
Dragoș Doroș susține că munca inspectorilor ANAF privind identificarea persoanelor cu averi mari nedeclarate este una complexă și laborioasă.
Președintele ANAF spune că numai anul trecut s-au instrumentat 30 de dosare. Alte câteva zeci sunt în lucru.
”Ce e important de știut e că atunci când vorbim de persoane cu averi mari – averile astea sunt foarte complexe (…) sunt diverse: case, terenuri, acțiuni, bani cash ș.a.m.d. și sunt foarte răspândite geografic”.
”Noi lucrăm nu numai cu datele din Panama Papers, dar mai avem și Swiss Papers, mai avem acum și alte date. Nu inventăm apa caldă, am lucrat cu administrația fiscală din Marea Britanie, cu experți de la FMI”, a subliniat Dragoș Doroș.
Președintele ANAF e explicat că inspectorii se folosesc de toate pârghiile pentru a-i depista pe cei își ascund banii peste hotare.
”Am ajuns în toate insulele unde putem să ajungem pentru că există un grad de opacitate pe care ne e și nouă greu să-l surmontăm uneori”, a spus Dragoș Doroș.
Indemnizațiile pentru creșterea copilului
Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a solicitat luna trecută ANAF să facă verificări privind cea mai mare indemnizaţie de creştere a copilului, de 35.000 de euro.
Beneficiar esteo persoană din Sibiu, iar pe durata verificărilor, plata acestei indemnizaţii este suspendată.
Invitat la Interviurile Europa FM, președintele ANAF Dragoș Doroș susține că acel control este aproape de a fi finalizat.
”Suntem în proces de verificare, dar un lucru e foarte important de spus: legea prevede o astfel de indemnizație. Noi nu suntem cei care blocăm sau suntem de acord sau nu cu plata acestei indemnizații. Ce putem noi să facem și ce facem acum este să investigăm realitate și modalitatea în care aceste venituri s-au realizat și asta facem”, a spus șeful Fiscului.
Dragoș Doroș spune că verificările de la Sibiu nu sunt singurele de acest fel. Toate persoanele care primesc astfel de indemnizații se află în atenția ANAF.
”Dintre cei 7 milioane de contribuabili, toți cei 7 milioane se află sub lupa noastră”, a precizat Dragoș Doroș.
