Remake de live-action al clasicei povești Disney din 1994, “The Lion King” a presupus o nouă lume creată pe computer, recurgând la toate avantajele tehonologiei revoluționare, cu sute de oameni, în sute de mii de ore muncă și folosind tone de echipamente, printre care peste 15.000 de computere pentru randare, dar și sute de mii de plante și animale și milioane de fire de nisip create de animatori.
Actorul James Earl Jones și-a împrumutat vocea pentru Mufasa, la fel ca în filmul original din 1994. Tânărul leu Simba este interpretat de Donald Glover, iar Beyoncé o interpretează pe Nala, prietena din copilărie a lui Simba, care îi devine apoi parteneră.
Secretele din spatele personajelor “The Lion King”
Tânărul Simba a fost creat de designerul de producție James Chinlund și supervizorul de animație Andy Jones, având ca model un pui de leu văzut în Kenya. Celor doi li s-a părut amuzant că puii de leu o atitudine cu totul incredibilă și au încercat să redea asta în toate detaliile care-l fac pe Simba unic: privirea, postura.
Simba adult devine un leu formidabil, după ce trece printr-o scurtă etapă adolescentină când părul îi intră în ochi, detaliu introdus tocmai pentru a face tranziția către maturitate. Ehipa de producție a stabilit o serie de nuanțe bogate de portocaliu și maro pentru Simba, Mufasa și Sarabi, un fel de culori regale, care se regăsesc pe blana lor. Designerii au fost foarte atenți să păstreze aceleași expresii faciale, dar să îi schimbe postura lui Simba pentru a transmite exact mesajul că este gata să devină, cu adevărat, un rege.
Nala tânără a presupus o muncă enormă pentru a redea dexteritatea și mișcările ei coregrafice. Iar Nala cea adultă se transformă într-o leoaică atletică căreia îi dă voce Beyoncé Knowles-Carter, care și cântă o piesă specială în film, “Spirit”, ce poate fi auzită exact într-o scenă cheie cu Nala.
Mufasa a fost creat pe baza a mii de lei, unii fotografiați într-un safari din Africa, alții văzuți în documentare sau pe internet. Producătorii au ținut cont și de versiunea originală a lui Mufasa din primul film Disney din 1994. Mufasa se distinge prin gura sa mare și bărbia albă, dar și mișcările specifice din gât create de animatori, iar răgetul lui, aidoma unui leu puternic, se aude de la peste 8 kilometri distanță.
Sarabi a fost creată cu un maxilar pătrat pentru a redea forța și puterea ei. Corpul ei este mai solid decât al altor femele leu, e cea mai mare dintre ele, iar ochii ei sunt mari și de un galben pătrunzător.
Rafiki trăiește într-un baobab pe care animatorii l-au umplut de gândaci strălucitori și păsări variate.
Scar are diferite culori față de fratele său Mufasa și este mai slab, cu urme vizibile ale unor răni vechi, printre care cea mai distinctivă este cicatricea de pe frunte, deasupra ochiului stâng. Cel mai des, el este redat în umbră pentru a transmite nota sinistră a personalității lui.
Timon și Pumbaa sunt responsabili cu partea de comedie din film. Pentru a-i crea, animatorii au observat suricatele și porcii mistreți și personalitățile lor unice.
“The Lion King” și numerele mari
Documentarea pentru acest remake de live-action i-a purtat pe 13 membri cheie ai echipei de producție într-o călătorie de două săptămâni într-un safari din Kenya, unde au putut observa în voie felul în care trăiesc leii. Aici s-a folosit aproape o tonă de echipament pentru a captura peste 12 TB de fotografii. Au fost implicați șase fotografi și patru cameramani, care au făcut peste 240.000 de fotografii și peste 7.000 de clipuri video, călătorind pentru asta aproape 18.000 de kilometri.
Organizarea producției a presupus o lume nouă creată pe computer. Universul acesta se întinde pe 150 de kilometri pătrați, iar în momentele cheie 102 artiști și coordonatori s-au aflat pe platourile de filmare. Producția a presupus 66 de locații de filmare, crearea de 25 de specii unice de copaci, a 49 de plante unice, a 18 feluri de iarbă. Pentru asta, de-a lungul filmărilor, au fost implicați 130 de animatori din 30 de țări, care au lucrat în Londra, Los Angeles și Bangalore, creând 86 de personaje unice pentru film.
Producția a presupus folosirea, ca timp, a 478 de ani de unități de procesare. Practic, dacă ar fi existat o singură unitate, filmul ar fi fost gata în anul 2495. Pentru a reda cât mai autentic peisajul african, au fost simulate peste 100 de milioane de fire de nisip și folosiți 1085 de gândaci în 628 de cadre, din cei peste 670.000 de gândaci creați pe calculator.
Unui animator îi ia aproape 8 ore să simuleze o blană de leu, iar unele personaje au avut nevoie de peste 70.000 de rotunjimi simulate pentru a le reda mișcările coamei.
Iar pentru a randa această mega producție a fot nevoie de o adevărată uzină de randare, cu peste 15.000 de unități. A durat aproape 60 de ore, în medie, pentru a randa un singur frame la calitatea finală. Pentru a randa întregul film la calitatea finală ar fi fost nevoie de 20.929.080 de ore, ceea ce i-ar lua unui singur computer 2.389 de ani.
Filmul “The Lion King” (Regele leu) este distribuit în cinematografele din România de Forum Film și a avut premiera pe 19 iulie, fiind disponibil în formatele 3D și IMAX 3D.
