În Capitala României, pe 29 și 30 noiembrie 2022, are loc Reuniunea Miniștrilor de Externe ai statelor din Alianța Nord-Atlantică (NATO). Este cea mai importantă întâlnire din cadrul NATO organizată în România după summitul NATO de la București din 2008. Temele principale pe care le vor discuta oficialii gravitează în jurul războiului din Ucraina. Până miercuri, în Capitală se află peste o sută de lideri politici militari din NATO, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Balcani și din Uniunea Europeană.
La reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO de la București va participa, în premieră, și Republica Moldova. De asemenea, la unele discuții va fi și ministrul de Externe al Ucrainei. Totodată, miniștrii de Externe ai Finlandei și Suediei sunt în București și vor discuta cu ministrul de Externe al Turciei. Ankara înca nu a aprobat intrarea celor două țări nordice în NATO.
Reuniunea miniștrilor de Externe din NATO are loc la Palatul Parlamentului. Este prima reuniune la acest la nivel organizată la noi, dar restricțiile vor fi minime. Serviciile de securitate au decis să evite blocarea bulevardelor pentru a trece coloanele oficiale. Dacă vor fi restricții de trafic, ele vor fi limitate și pentru scurt timp.
UPDATE 17:19. Principalele declarații ale lui Jens Stoltenberg
- Ați contribuit la securitatea comună în foarte multe moduri, există grupuri de luptă în Polonia la care ați contribuit;
- Aveți și un sistem cheie prin sistemul de apărare NATO anti-rachetă;
- Mulțumesc că mențineți bugetul de Apărare la 2% și peste;
- În contextul agresiunii Rusiei în Ucraina, am constituit noi grupuri de luptă inclusiv cel al Franței;
- Este un mesaj clar că NATO este aici și vom face tot ce este posibil s ne apărăm aliații;
- Miniștrii de Externe vor căuta, aici la București, soluții pentru apărare;
- V-ați dovedit o gazdă generoasă pentru un număr uriaș de refugiați;
- Ați asigurat sprijin militar Ucraina considerabil;
- Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige pentru că am arăta altor lideri de acest fel că se poate – este interesul nostru să sprijinim Ucraina.
Î: Aveți informații că urmează o escaladare suplimentară a conflictului din Ucraina?
Jens Stoltenberg: „Războaiele sunt greu de prevăzut. Luna trecută, Putin a făcut o mare greșeală strategică – a subestimat forța poporului și a armatei din Ucraina. A crezut că poate prelua controlul Ucrainei în câteva zile, însă trupele Rusiei au fost respinse pe rând din Kiev, Herson. Sarcina noastră este să sprijinim Ucraina. La un moment dat, războiul probabil că se va încheia la masa negocierilor, dar asta depinde de rezultatul din teren. Știm că ar fi o tragedie dacă ar câștiga Putin, atât pentru Ucraina, cât pentru lumea întreagă. Am fi într-o lume mult mai vulnerabilă și deci nu putem da înapoi acum”.
UPDATE 17:15. Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis
- Îmi face o deosebită plăcere să primesc, din nou, la Palatul Cotroceni, vizita Secretarului General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, un prieten apropiat al României.
- Dear Jens, welcome to Bucharest and to Cotroceni and thank you for your leadership of NATO and for being such a good friend of Romania.
- Am evaluat astăzi împreună situația de securitate a spațiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre.
- Mâine va începe, la București, cea dintâi Reuniune a Miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO găzduită de România.
- Aceasta este, totodată, și prima reuniune Aliată de nivel înalt găzduită la București, după Summitul NATO din 2008. O reuniune importantă, pe agenda căreia se vor regăsi și temele abordate în dialogul nostru de astăzi.
- Am subliniat, în discuțiile cu domnul Secretar General, necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul istoric de la Madrid din acest an. Reuniunea miniștrilor de externe este un important reper în acest proces și în pregătirea Summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius.
- Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă, la inițiativa României, pentru prima dată, în Noul Concept Strategic, adoptat la Summitul NATO de la Madrid.
- Am reiterat, în acest context, relevanța operaționalizării, cât mai repede, a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianței.
- România, la rândul său, va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO și la consolidarea capabilităților Alianței, acționând, în continuare, ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe decizia de a crește cheltuielile naționale destinate Apărării de la 2% din PIB, cât sunt acum, la 2,5% din PIB începând chiar din anul 2023.
- Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanțiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România.
- Aceste progrese se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Astfel, din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații noștri au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați.
- Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.
- Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franța, care este națiune-cadru, alături de Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând. Am arătat, în acest context, că România acționează pentru îndeplinirea propriilor obligații ca națiune – gazdă.
- Vreau să mulțumesc, încă o dată, tuturor Aliaților pentru solidaritatea demonstrată în toată această perioadă, inclusiv Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic – pentru contribuția importantă la securitatea României și a regiunii noastre.
- În cadrul întâlnirii de astăzi am evidențiat, de asemenea, sprijinul ferm – și concret – al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei.
- Am subliniat importanța unei susțineri sporite a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune – Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.
- România va continua să ofere asistență multidimensională Kievului pe toate palierele.
- În aceeași măsură, după cum cunoașteți, depunem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăși dificultățile de ordin social, economic și energetic generate de războiul din Ucraina.
- O temă complementară o reprezintă creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigație.
- Îi mulțumesc domnului Secretar General pentru efortul său de coordonare a modernizării NATO, pentru a putea răspunde tuturor amenințărilor și provocărilor.
- Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru Alianța noastră, de care depinde nu doar securitatea spațiului euroatlantic, ci și stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii.
- Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre.
- De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar și mă aștept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv.
- Mult succes la lucrările Ministerialei de externe și în toate acțiunile dumneavoastră, domnule Secretar General.
Sesiune de întrebări și răspunsuri cu președintele României
Jurnalist: Având în vedere aceste evoluții din ultima perioadă din Ucraina, România ar avea nevoie de o prezență aliată întărită în plus față de deciziile de la Madrid, cu trupe, echipamente militare sau alt tip de asistență?
Președintele României: Răspunsul meu este da, este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Acest lucru l-am spus demult, de la început, ca să fiu foarte specific, și chiar astăzi, cu domnul Secretar General, am discutat aceste chestiuni.
După părerea mea, este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu este suficient. În plus, pentru a putea reprezenta o descurajare și apărare solidă, este nevoie de echipamente, mai exact de echipamente pre-poziționate. Despre aceste lucruri am discutat, și despre creșterea prezenței, și despre pre-poziționarea de echipamente, la Summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii.
La Madrid, decizia a fost mai degrabă generică, toată lumea a fost de acord că asta trebuie făcut, dar acum doresc, cel puțin asta a fost partea mea, doresc să trecem la fapte. În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca, în cazul unui atac, să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment și să fim atunci luați prin surprindere. Este nevoie, în afară de aceste planuri, de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanți și așa mai departe. Toate acestea, după părerea mea, după părerea noastră, sunt necesare și cred că la Summitul de la Vilnius, de anul viitor, cel puțin așa am discutat astăzi, este posibil să avem decizii mult mai curajoase și mult mai concrete în aceste domenii.
Jurnalist: Situația din Republica Moldova, așa cum ați spus și dumneavoastră, cel puțin pe partea energetică, este foarte dificilă. Există riscul ca leadershipul de la Chișinău să fie afectat sau să aibă de suferit și parcursul pro-european al Moldovei, să aibă de suferit din cauza acestei situației?
Președintele României: Moldova este o preocupare foarte specială pentru noi, pentru mine, și nu doar începând din acest an, când au intrat în mari dificultăți, îi ajutăm, ci de când este România un stat democratic și Moldova s-a angajat foarte ferm pe calea pro-europeană.
Moldova are o Președintă și o majoritate parlamentară pro-europene, pro-reforme. Noi suntem bucuroși și încurajăm această cale pro-europeană și pro-reformă. Noi facem un pic mai mult decât să îi încurajăm, îi ajutăm efectiv, cu expertiză, cu lucruri foarte concrete – energie electrică, carburant, lemn, gaz. Însă suntem foarte conștienți că, pentru oamenii simpli din Republica Moldova, lucrurile sunt foarte complicate și de aceea discutăm cu toții aliații, partenerii și prietenii pentru a găsi, și împreună, căi pentru a ajuta Republica Moldova. Personal nu am semne că s-ar prefigura schimbări în abordarea Republicii Moldova, ci, dimpotrivă, cred că oamenii au înțeles foarte bine că este o perioadă foarte complicată, și pentru ei, și pentru noi, dar asta nu înseamnă că reformele se opresc.
Pentru noi, în România, provocarea este mare, fiindcă, în afară de reforme și sprijin punctual, pe care suntem foarte dispuși să îl dăm, este nevoie de realizarea unei infrastructuri mult îmbunătățite de interconectare, poduri, rețele și așa mai departe, și noi suntem pregătiți ca împreună să facem toate aceste lucruri. Sigur că este extrem de important ca Republica Moldova să rămână ferm angajată pe parcursul pro-european și democratic, și pro-reformă, dar, pe de altă parte, este clar că și cetățenii de rând de acolo, administrațiile locale au nevoie de un sprijin suplimentar, pe care suntem dispuși să-l oferim.
UPDATE 16:15. Klaus Iohannis l-a primit pe Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg la Palatul Cotroceni
UPDATE 13:06. Forțele Aeriene Române au escortat delegația șefului NATO și ambasadorii aliați la București
Bogdan Aurescu a transmis pe Twitter: „Mulțumim Forțelor Aeriene Române pentru escortarea avionului care a adus delegația Secretarului General Jens Stoltenberg, NATO și ambasadorii aliați la București pentru #ForMin_Bucharest care începe în o zi, când vom avea discuții consistente, inclusiv pentru securitatea la Marea Neagră. #WeAreNATO”.
Mulțumim Forțelor Aeriene Române @MApNRomania pt. escortarea avionului care a adus delegația SG @jensstoltenberg, @NATO & ambasadorii aliați la București pt. #ForMin_Bucharest care începe în 1️⃣zi, când vom avea discuții consistente,incl. pt. securitatea la Marea Neagră #WeAreNATO pic.twitter.com/ogqFwEofQF
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 28, 2022
UPDATE 12:47. Secretarul General al NATO – Jens Stoltenberg – a ajuns în România cu un avion TAROM
Șefa comunicării NATO, Oana Lungescu: „Acum, 45 de ani, când am părăsit orașul natal, așa ceva părea ne neimaginat, din multe privințe”.
Great welcome to Bucharest 🇷🇴 by a Romanian F16 ✈️
Unimaginable in so many ways when I left my native city over 45 years ago. #NATO pic.twitter.com/Rb4mpDk0ZG
— Oana Lungescu (@NATOpress) November 28, 2022
Conform protocolului, avionul în care s-a aflat Secretarul General al NATO a fost escortat de 2 avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. De altfel, Jens Stoltenberg a și fost fotografiat în avion făcând din mână, prin hublou, piloților români.
Sursa foto: Instagram / Jens Stoltenberg
Seretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a ajuns în România în jurul orei 13:00. Șeful NATO se va întâlni cu președintele României la Palatul Cotroceni la or 16:15 și va susține un discurs împreună cu Klaus Iohannis în cadrul unei sesiuni de declarații de presă comune.
Landed in #Bucharest 🇷🇴 with @jensstoltenberg for the meeting of #NATO foreign ministers.
Welcome by a #Romanian F16.#WeAreNATO #AvGeek pic.twitter.com/DMbjeV032l
— Oana Lungescu (@NATOpress) November 28, 2022
Autori: Anca Grădinaru și Carmen Zanfir
Sursa foto: Presidency
Citește și: Ambasadorul Romaniei la NATO: „Ucrainenii vor să lupte până iși recapătă toate teritoriile” | INTERVIU
