Cea de a cincea rundă de negocieri despre Brexit începe luni, iar cele două echipe de negociatori se întâlnesc la sediul Comisiei Europene (CE) de la Bruxelles.
Aceasta este ultima sesiune programată înaintea Consiliului European din 19-20 octombrie și durează patru zile.
În calendarul negociatorului şef al Uniunii Europene (UE), Michel Barnier, acest summit trebuie să marcheze o etapă crucială, iar liderii europeni să constate „progrese suficiente” pe tema separării, prevăzute în martie 2019.
„Mingea este în câmpul lor (…) Însă eu sunt optimistă cu privire la faptul că vom primi un răspuns pozitiv”, a spus Theresa May, luni, în Camera Comunelor.
Acest scenariu pare însă improbabil, deoarece cele 27 de state cer progrese în trei dosare legate de plecarea Regatului Unit, şi anume soluţionarea financiară a separării, soarta expatriaţilor şi consecinţele Brexitului asupra Irlandei.
„Nu am realizat încă, în prezent, în aceste trei subiecte, progrese suficiente pentru a începe în deplină încredere a doua fază de negociere”, a avertizat Michel Barnier pe 3 octombrie, în Parlamentul European (PE).
Uniunea Europenă a salutat, însă, „tonul constructiv” şi „noua dinamică” imprimate negocierilor prin discursul premierului britanic de la Florenţa, unde a propus o perioadă de tranziţie post-Brexit de doi ani şi a promis că ţara sa îşi va „onora” angajamentele financiare faţă de Uniune.
Însă „rămân divergenţe serioase, în special cu privire la soluţia financiară”, a precizat ulterior Michel Barnier în Parlamentul European.
Încheierea tuturor socotelilor şi plata de către Regatul Unit este evaluată neoficial între 60 şi 100 de miliarde de euro de către europeni, potrivit unor surse.
Negociatorii europeni nu cer însă, pentru moment, un angajament în cifre Londrei, ci un acord de principiu asupra unei metode de clacul, încă departe de a fi atins.
Mijloacele de garantare după Brexit a drepturilor cetăţenilor europeni în Regatul Unit rămân alt măr al discordiei.
Londra şi Bruxellesul nu au reuşit să ajungă la un acord asupra rolului pe care-l va putea juca în acest sens Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
