Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) reia astăzi de la zero procesul în care Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.
Liviu Dragnea nu a făcut nicio declaraţie când a ajuns la ICCJ, iar pe holul instituției s-a întâlnit cu fosta sa soţie, Bombonica Prodana.
La intrarea în clădire au așteptat aproximativ zece persoane care au scandat împotriva liderului PSD: „La puşcărie cu tine!”.
Decizia reluării procesului a fost luată în 5 septembrie, în condiţiile în care judecătoarea Anamaria Dascălu se va pensiona și va fi înlocuită de Constantin Epure.
În aceste condiții, a fost invocată o decizie a CEDO și a fost pusă în discuţie din oficiu reluarea procesului.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman la acea vreme, a determinat-o pe Floarea Alesu, directorul executiv al DGASPC Teleorman atunci, să mențină în funcție și să plătească salariile pentru două angajate.
„În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.
Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două angajate la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu.
CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului.
Magistrații au precizat că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică.
Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
