O nouă rectificare bugetară va fi supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) în şedinţa de marţi, urmând să fie luaţi din nou bani de la infrastructură, în timp ce s-ar acorda încă 1 milion de lei pentru Patriarhia Română.
Tot prin rectificare s-ar putea aloca 200.000 de lei pentru realizarea statuii lui Ştefan cel Mare, 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin şi 2,2 milioane de lei pentru statuia generalului Henri Mathias Berthelot.
PMB spune, însă, că la rectificarea de buget se propune, conform legislaţiei în vigoare, disponibilizarea sumelor care, din motive obiective, nu pot fi cheltuite până la sfârşitul acestui an, mare parte din aceste sume urmând să fie utilizate pentru plata în avans a necesarului de gaze naturale pentru producţia agentului termic.
Peste 127 de milioane de lei alocaţi pentru construirea unor săli de sport în nouă şcoli din Sectorul 3
Primăria Capitalei intenţionează să aloce peste 127 de milioane de lei pentru construirea unor săli multifuncţionale pentru activităţi didactice şi sport la nouă şcoli din Sectorul 3, potrivit unor proiecte de hotărâre aflate pe ordinea de zi a şedinţei de marţi.
Astfel, ar urma să fie alocaţi câte aproximativ 18,3 milioane de lei pentru construirea unei săli la Şcoala Gimnazială nr. 47 de pe Şoseaua Gării Căţelu nr. 130, Şcoala Gimnazială nr. 199 de pe B-dul Nicolae Grigorescu nr. 14, Şcoala Gimnazială nr. 92 de pe Aleea Vlăhiţa nr. 1A, Şcoala Gimnazială nr. 199 de pe Aleea Magnetului nr. 1-3, Şcoala Gimnazială nr. 86 de pe Allea Reconstrucţiei nr. 6A şi Şcoala Gimnazială nr. 122 de pe Strada Pătului nr. 2.
De asemenea, 17,05 milioane de lei ar urma să fie alocaţi pentru construirea unei săli la Şcoala Gimnazială nr. 200 de pe Strada Postăvarul nr. 13, 13,1 milioane de lei pentru Şcoala Gimnazială Leonardo DaVinci de pe strada Gheorghe Petraşcu nr. 55 şi 8,5 milioane de lei pentru o sală în cadrul Liceului Benjamin Franklin, de pe strada Pictor Gheorghe Tătărăscu, nr. 1.
„Motivarea realizării obiectivului de investiţii este necesară pentru îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a orelor de educaţie fizică şi sport al elevilor, cât şi pentru desfăşurarea altor activităţi culturale şi recreative în afara orelor de curs, în beneficiul elevilor. Sala de sport, cu teren interior multifuncţional pentru handbal, baschet, volei, fotbal şi teren exterior pe terasă este un model (tip) de sală de sport, destinat obiectivului”, se arată în expunerile de motive ale proiectelor.
Potrivit acestora, clădirile vor fi formate din parter, mezanin şi terasă şi vor avea cabină de pază, vestiar şi duş pentru persoanele cu dizabilităţi, cabinet medical şi terenul multifuncţional. La mezanin vor fi amplasate vestiare separate pe sexe, iar la nivelul terasei, un teren de sport exterior prevăzut cu o incintă perimetrală cu rolul de protecţie fonică.
O nouă rectificare bugetară: Bani luaţi de la infrastructură, 2,5 milioane de lei pentru statuile lui Martin Luther şi Jean Calvin şi încă un milion de lei la Patriarhie
O nouă rectificare bugetară va fi supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) în şedinţa de marţi. Astfel, ar urma să fie luaţi din nou bani de la infrastructură, în timp ce s-ar acorda încă un milion de lei pentru Patriarhia Română. În acelaşi timp, este prevăzută o alocare de 200.000 de lei pentru realizarea statuii lui Ştefan cel Mare, 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin, iar 2,2 milioane de lei ar urma să fie alocaţi pentru statuia generalului Henri Mathias Berthelot.
Noua rectificare prevede suplimentarea bugetului alocat pentru învăţământ cu 23,9 milioane de lei, ajungând la aproape 140,7 milioane de lei, pentru programul “Reabilitarea infrastructurii educaţionale în Bucureşti”, cofinanţat din credit BEI. Pentru învăţământul secundar inferior se adaugă, de asemenea, aproape 30 de milioane de lei, totalul fiind de 44,5 milioane de lei.
Pentru investiţii noi în domeniul educaţiei, Primăria Capitalei alocă aproape 30 de milioane de lei, fiind vorba, printre altele, de complexe multifuncţionale pentru activităţi didactice şi sport pentru Şcoala Gimnazială nr. 47 (4,6 milioane de lei), Şcoala Gimnazială nr. 92 (4,6 milioane de lei), Şcoala Gimnazială nr. 99 (4,6 milioane de lei), Şcoala Gimnazială nr. 67 (2,8 milioane de lei), Şcoala Gimnazială nr. 86 (2,8 milioane de lei), Şcoala Gimnazială nr. 112 (2,8 milioane de lei), Şcoala Gimnazială nr. 75 (aproape 3,3 milioane de lei) şi Şcoala Gimnazială nr. 200 (4,26 de milioane de lei).
Bugetul se reduce, însă, cu peste două milioane de lei pentru învăţământul secundar superior.
De asemenea, vor fi alocaţi 1,7 milioane de lei pentru repararea rampelor de acces pentru persoanele cu handicap.
Bugetul pentru cultură, recreere şi religie se va reduce cu 12,9 milioane de lei, de la 953,3 milioane de lei, fiind daţi, însă, 6,3 milioane de lei pentru consolidarea monumentelor istorice.
În ceea ce priveşte energia termică, bugetul este redus cu 69,5 milioane de lei, de la 756,2 milioane de lei, de la modernizarea a 11 centrale termice din Bucureşti fiind luaţi 48,9 milioane de lei.
Bugetul alocat pentru străzile şi parcările din Capitală ar urma să se reducă din nou. Astfel, se iau de la buget 20,8 milioane de lei, rămânând cu 285,5 milioane de lei.
Noua rectificare prevede o reducere a bugetului şi de la construcţii: 20,7 milioane de lei, astfel: pentru străpungerea bulevard Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu – minus 6,6 milioane de lei, de la 33,2 milioane de lei, pentru reabilitarea sistemului rutier şi liniei de tramvai bulevardul Liviu Rebreanu – minus 5 milioane de lei, pentru penetraţie Splaiul Independenţei-Ciurel-Autostrada Bucureşti-Piteşti, minus 5 milioane de lei, pentru reabilitare sistem rutier şi linii de tramvai pe Şoseaua Pantelimon – minus 5 milioane de lei.
În cazul Administraţiei Străzilor, se reduce bugetul cu 37,1 milioane de lei (de la 194,8 milioane de lei), din care cheltuielile pentru studii de fezabilitate pentru diverse proiecte înseamnă 1,2 milioane de lei. Se reduce cu un milion de lei bugetul alocat pentru la semaforizare şi se iau bani şi de la maşini, echipamente şi mijloace de transport. În schimb, Primăra Capitalei va cumpăra un sistem mobil de topit zăpada în valoare de 157.000 de lei.
De asemenea, bugetul se reduce şi pentru biblioteci cu aproape 2,2 milioane de lei (de la 13 milioane de lei), pentru Centrul pentru Tineret al Capitalei cu două milioane de lei (de la 36,4 milioane de lei) şi pentru Administraţia Fondului Imobiliar cu aproape 4 milioane de lei (de la 25,3 milioane de lei).
În ceea ce priveşte teatrele, scade bugetul pentru consolidarea Teatrului Nottara cu 1,5 milioane de lei, pentru Teatrul Excelsior cu 1 milion de lei, pentru Teatrul Stela Popescu cu 3 milioane de lei, dar creşte cel pentru Teatrul Evreiesc cu 649.000 de lei, pentru Teatrul Ion Creangă, cu 1,8 milioane de lei şi pentru Opera Comică pentru Copii cu 1 milion de lei. Pentru Circul Globus, bugetul se reduce cu 1,25 milioane de lei.
În cazul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, bugetul este mărit cu 6,3 milioane de lei. Astfel, încă 1 milion de lei vor merge catre Patriarhia Română.
De asemenea, se mai alocă 200.000 de lei pentru realizarea statuii lui Ştefan cel Mare, până la suma de 500.000 de lei şi 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin. 2,2 milioane de lei ar urma să fie alocaţi pentru statuia generalului Henri Mathias Berthelot. În plus, 3,5 milioane de lei vor merge către realizarea unei lucrări de artă cu Regina Maria a României, iar 300.000 de lei pentru statuia lui Caragiale.
Bugetul ARCUB se reduce cu 18,5 milioane de lei (de la 72,8 milioane de lei), în timp ce bugetul Casei de Arte Dinu Lipatti se majorează cu 1,8 milioane de lei.
Ultima rectificare bugetară a fost aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în 28 septembrie, atunci fiind reduse cu 175 de milioane de lei fondurile de la infrastructură. În schimb, a fost suplimentat cu 16,7 milioane de lei bugetul pentru biserici şi pentru Administraţiei Monumentelor.
Într-un punct de vedere transmis săptămâna trecută, PMB susţine că la rectificarea de buget care va fi supusă votului CGMB în şedinţa de marţi se propune, conform legislaţiei în vigoare, disponibilizarea sumelor care, din motive obiective, nu pot fi cheltuite până la sfârşitul acestui an, mare parte din aceste sume urmând să fie utilizate pentru plata în avans a necesarului de gaze naturale pentru producţia agentului termic. În ceea ce priveşte proiectele de infrastructură de la care vor fi diminuate anumite sume, Primăria Capitalei susţine că prin proiectul de rectificare bugetară se redirecţionează pentru plata în avans a gazelor naturale 18,5 milioane de lei de la patru proiecte de infrastructură pentru care până la sfârşitul acestui nu pot fi făcute plăţi din cauza întârzierii lucrărilor faţă de graficele de execuţie, ceea ce impune micşorarea prevederilor bugetare.
Conform Primăriei Capitalei, în cazul proiectului de reabilitare a sistemului rutier şi a liniilor de tramvai de pe Şoseaua Pantelimon, din lipsa Planului Urbanistic Zonal nu au fost finalizate procedurile privind obţinerea autorizaţiei de construire pentru Park & Ride, iar acest fapt implică prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor. În cazul proiectului Penetraţie Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada Bucureşti – Piteşti, lucrările prevăzute în graficul de execuţie pentru anul 2017 nu pot fi executate în totalitate din cauza întarzierilor generate de relocarea reţelelor electrice aflate în amplasamentul lucrărilor. De asemenea, sunt in curs de finalizare lucrările pentru descărcarea arheologică prevăzută prin Avizul Ministerului Culturii, iar în cazul sistemului rutier şi liniei de tramvai de pe bulevardul Liviu Rebreanu, finalizarea proiectului este condiţionată de găsirea unui amplasament pentru construcţia Park&Ride. Totodată, desfinţarea unui imobil care se află pe amplasamentul lucrării este condiţionată de emiterea autorizaţiei de desfiinţare de către Primăria Sector 3.
Primăria spune că aceste probleme determină o întârziere a lucrărilor faţă de graficele de execuţie şi implicit a plăţilor, ceea ce impune micşorarea prevederilor bugetare.
Primăria Capitalei, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială, vrea să acorde un ajutor financiar lunar între 300 de lei şi 1.200 de lei pentru familiile monoparentale cu unul sau mai mulţi copii care au un venit net mediu pe membru de familie de până în 200 de lei şi între 200 de lei şi 400 de lei pentru familiile monoparentale cu unul sau mai mulţi copii, care au un venit net mediu pe membru de familie între 201 şi 530 de lei inclusiv.
Potrivit proiectului de hotărâre, ajutorul financiar se acordă doar prin virament bancar, în fiecare lună, de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială, familiilor care au domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, formate dintr-o singură persoană care are domiciliul în Bucureşti şi figurează la DGASPC de sector ca beneficiar al alocaţiei de întreţinere a familiei monoparentale, şi copii cu vârsta până în 18 ani care locuiesc împreună cu aceasta.
Pentru a beneficia de ajutorul financiar, persoana singură trebuie să fie necăsătorită, văduvă sau divorţată sau să se afle în situaţia în care soţul a fost declarat dispărut sau este arestat pe o perioadă mai mare de 30 de zile. De asemenea, mai beneficiază de ajutor persoana singură care are 18 ani şi se află intr-una dintre celelalte situaţii, ori a fost numită tutore sau i s-au dat în grijă unul sau mai mulţi copii şi este necăsătorită, văduvă sau divorţată.
Astfel, pentru familia monoparentală al cărei venit mediu lunar pe membru este de până în 200 de lei inclusiv se acordă 300 de lei pentru familia cu un copil, 600 de lei pentru familia cu doi copii, 900 de lei pentru familia cu trei copii şi 1.200 de lei pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.
Pentru familia monoparentală al cărei venit mediu lunar pe membru este între 201 şi 530 de lei inclusiv se acordă 200 de lei pentru familia cu un copil, 400 de lei pentru familia cu doi copii, 600 de lei pentru familia cu trei copii şi 800 de lei pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.
Dosarul cu actele necesare, respectiv cererea tip, declaraţia privind componenţa familiei, extrasul de cont şi adeverinţa emisă de organele fiscale prin care se atestă lipsa datoriilor la bugetul de stat sau local se depune la DGASPC de sector.
Ajutorul financiar se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.
“Conform datelor statistice furnizate de DGASPC de sector, în anul 2017, trimestrul II, figurau ca beneficiari ai alocaţiei pentru susţinerea familiei în Bucureşti un număr de 406 familii. Apreciem faptul că efortul bugetar lunar este în medie de 253750 de lei pe lună, respectiv de 487200 de lei pe lună maxim în cazul în care toate cele 406 familii monoparentale ar avea venituri oe membru de familie de până la 200 de lei pe lună şi patru sau mai mulţi copii”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.
Consilierii generali au aprobat, în şedinţa din 18 mai, proiectul de hotărâre prin care Primăria Capitalei va acorda, prin Centrul de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri al Municipiului Bucureşti, un stimulent de 1.500 de lei net fiecărui cuplu de tineri căsătoriţi, cu condiţia ca cel puţin unul dintre soţi să fie la prima căsătorie şi cel puţin unul dintre ei să aibă domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti.
De asemenea, în 8 iunie a fost aprobat şi proiectul de hotărâre care prevede acordarea unui stimulent financiar în valoare de 2.500 de lei pentru copiii nou-născuţi, cu condiţia ca unul dintre părinţi, cel puţin, să aibă domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, iar copilul să se fi născut într-una dintre maternităţile din Capitală.
În şedinţa din 19 iulie, CGMB a aprobat acordarea unui ajutor financiar de 1.000 de lei lunar pentru copiii de până în 18 ani cu handicap, cu condiţia ca cel puţin unul dintre părinţi să aibă domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, iar în şedinţa din 30 august consilierii generali au aprobat proiectul de hotărâre privind acordarea unui ajutor financiar lunar de 500 de lei pentru adulţii cu handicap.
Primăria Sectorului 5 vrea să planteze iarbă între liniile de tramvai de pe Calea Rahovei, Calea 13 septembrie, Şoseaua Progresului şi Calea Ferentari
Primăria Sectorului 5 vrea să planteze iarbă între liniile de tramvai de pe Calea Rahovei, Calea 13 septembrie, Şoseaua Progresului şi Calea Ferentari, fiind vorba de aproape 49.600 de metri pătraţi de spaţiu verde pe o lungime de 4,8 kilometri, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
Prin proiectul de hotărâre se solicită CGMB împuternicirea expresă a Consiliului Local Sector 5 de a hotărî cu privire la asocierea sau cooperarea cu Regia Autonomă de Transport Bucureşti pentru finanţarea şi realizarea în comun a unor acţiuni sau proiecte, sporirea spaţiilor verzi prin înierbarea intervalului dintre liniile de tramvai şi întreţinerea acestora.
„Nu este importantă doar simpla existenţă a liniilor de tramvai. Sunt la fel de importante raportul cost-calitate, soluţiile tehnice şi tehnologiile utilizate, actualitatea soluţiilor, costurile minime de întreţinere şi exploatare, durabilitatea, calitatea şi siguranţa în exploatare”, se arată în proiectul de hotărâre.
Astfel, ar urma să fie înierbaţi 21.342,5 de metri pătraţi ai tronsoanelor de pe Calea Rahovei-Şoseaua Alexandriei: Tudor Vladimirescu – Şos. Progresului, Şos. Progresului – Str. Sebastian, Str. Sebastian – Str. Buzoieni, Str. Buzoieni – Str. Garoafei, Str. Garoafei – Şos. Antiaeriană, Şos. Alexandriei – Şos. Bucureşti-Măgurele, pe o lungime de 2,7 kilometri.
Pe Calea 13 septembrie, Primăria Sectorului 5 ar urma să planteze iarbă pe 3.250 de metri pătraţi de pe o lungime de 500 de metri, pe tronsonul Str. Petre Ispirescu – Str. Sebastian, pe 19.259,5 metri pătraţi de pe o lungime de aproape 1 kilometru pe tronsoanele de pe Şoseaua Progresului, respctiv Răzoare – 13 septembrie, 13 septembrie – Calea Rahovei, Calea Rahovei – Şoseaua Viilor, iar pe Calea Ferentari, pe tronsoanele Calea Rahovei – Şos. Sălaj, Şos. Sălaj – Str. Veseliei se va planta iarbă pe 5.141,5 metri pătraţi de pe o lungime de 617 metri.
Totalul de suprafaţă înierbată a fi de 49.593,5 de metri pătraţi, pe o lungime totală de 4,8 kilometri.
Reprezentanţii primăriei Sectorului 5, iniţiatorii proiectului, spun că liniile de tramvai înierbate se întâlnesc în Europa de peste 20 de ani şi au mai multe avantaje, reţinând praful, minimizând poluarea fonică şi vibraţiile, sporind umiditatea aerului, diminuând senzaţia de căldură. De asemenea, suprastructura căii de rulare, în special şinele, nu s-ar mai încălzi excesiv şi ar scădea cantitatea şi intensitatea razelor solare reflectate.
„Se doreşte a se încadra cât mai bine linia de tramvai în mediul înconjurător (specific unor aglomerări urbane), lucrarea să aibă amprentă ecologică vizibilă, să diminueze cât mai mult prin soluţiile propuse efectele negative posinile asupra schimbărilor climatice, încălzirii globale, secetei, dar şi asupra publicului călător, respectiv asupra cinstrucţiilor, inclusiv asupra căii de rurale”, mai scrie în expunerea de motive.
Simona Halep, cetăţean de onoare al Capitalei
CGMB supune la vot, marţi, şi un proiect de hotărâre care prevede ca Simona Halep să devină cetăţean de onoare al Capitalei.
“În ultima perioadă, performanţele sportivilor români sunt din ce în ce mai rare pe plan internaţional. Lipsa de implicare şi susţinere a autorităţilor, atât centrale, cât şi locale în dezvoltarea şi întreţinerea baxelor sportive, în finanţarea şi funcţionarea cluburilor sportive pentru copii şi juniori şi în atragerea tinerei generaţii către sport a condus la reducerea masivă a practicării spotului de către copii, cu consecinţe în reducerea ariei de selecţie pentru sportul românesc de performanţă. În acest context, performanţa Simonei Halep de a ajunge nr. 1 în clasamentul WTA şi de a ridica numele României pe locul 1 în tenisul mondial este cu atât mai importantă”, arată iniţiatorii proiectului.
Consilierii liberali care au iniţiat acest proiect mai spun că Simona Halep a dovedit că, prin perseverenţă şi pasiune, poate depăşi orice obstacol în cariera sa şi a devenit model inspiraţional pentru viitoarele generaţii, iar parcursul umitor al acesteia este unic pentru un sportiv din România şi reprezintă un model pentru sportul românesc.
“Talentul excepţional al acestei sportive trebuie valorificat, sprijinit şi recompensat pe toate planurile”, adaugă iniţiatorii proiectului privind acordarea titlului de cetăţean de onoare al Capitalei Simonei Halep.
Actorul Ion Caramitru, cetăţean de onoare al Capitalei
Şi actorul Ion Caramitru ar putea primi titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), pentru “performanţele din întreaga carieră pusă în slujba teatrului şi filmului şi pentru promovarea constantă a imaginii Bucureştiului”.
Actor de teatru şi de film şi regizor, Ion Caramitru, în vârstă de 75 de ani, este preşedinte al UNITER din 1990 şi director al Teatrului Naţional Bucureşti din 2005.
Iniţiatorii proiectuljui de hotărâre propun acordarea titlului de cetăţean de onoare al capitalei actorului Ion Caramitru, având în vedere “performanţele din întreaga carieră pusă în slujba teatrului şi filmului, dăruirea şi profesionalismul de care a dat dovadă în domeniul managementului cultural, precum şi pentru promovarea constantă a imaginii Bucureştiului”.
