Prima schiță a Coloanei Infinite, desenată de Constantin Brâncuși, e arătată în public pentru prima dată la Timișoara în cadrul Art Encounters.
Aceasta reprezintă reperul expoziției „Șiruri secvențiale” de la Muzeul de Artă, unde toate exponatele fac referință la Coloana Infinită. Datând din august 1937, schița monumentului, împreună cu câteva siluete de plopi, este desenată în cerneală pe o fotografie reprezentând fundalul viitorului amplasament din Târgu-Jiu. În schiță, Coloana are cu trei elemente mai puțin decât în realitate, ea având rolul de a marca locul.
Fotografia de mărime mică (9×6 cm) este parte din arhiva d-nei Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, autorul concepției tehnice și coordonatorul construcției coloanei monumentale. Schița, dăruită inginerului, a fost păstrată în familie împreună cu corespondența din timpul construcției monumentului, dintre inginer și sculptorul care se afla la Paris.
Imaginea, mărită, a fost reprodusă de nenumărate ori, dar fotografia originală cu schița nu a fost niciodată expusă în public, deși a mai fost solicitată la expoziții în țară sau străinătate încă din anii `70 când Ministerul Culturii nu a aprobat trimiterea acesteia peste hotare.
„Schița, dăruită de către Brâncuși tatălui meu, a fost păstrată în familie cu sfințenie. Imaginea, mărită, a fost reprodusă de nenumărate ori. Fotografia cu schița nu a fost însă niciodată expusă în public. Evenimentele găzduite de Art Encounters reprezintă o premieră din acest punct de vedere”, declară Sorana Georgescu-Gorjan.
Constantin Brâncuși a visat încă din 1907 să realizeze monumente de mari dimensiuni. Astfel, coloane fără sfârșit brâncușiene au fost cioplite în lemn încă din 1917, dar proiectul avea să devină o realitate doar în 1938 la Târgu-Jiu.
Brâncuși a fost preocupat de locul în care urma să fie plasată coloana și a găsit că locul potrivit era un platou în partea de răsărit a orașului Târgu-Jiu pe care sculptorul l-a numit „Târgul fânului”. La sfârșitul lui iulie 1937 l-a convocat pe inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan să-i arate locul. Inginerul a fixat pe peliculă imaginea pieței care avea să constituie fondul schițe originale a Coloanei Infinite de la Târgu-Jiu, desenată de mâna sculptorului, aceasta devenind prima imagine a coloanei situată în propriul ei cadru.
