Sarmizegetusa Regia, cunoscută și sub numele de Sarmizegetusa Dacica, a fost un important centru militar, politic și religios al civilizației dacice, ridicat în secolul I î.Hr.
Situată în Munții Orăștiei, din județul Hunedoara, aceasta a fost capitala regatului dac, până la cucerirea romană în anul 106 d.Hr.
Sarmizegetusa Regia este un loc încărcat de istorie și mister și cea mai mare așezare dacică din perioada preromanică. Totodată, este considerată o mărturie incontestabilă a unui popor străvechi cu o cultură bogată și o arhitectură impresionantă.
A fost edificată prin tehnici avansate de construcție și fortificație pentru acea vreme, fiind un exemplu notabil al ingeniozității și al măiestriei constructorilor dacici.
Zidurile cetății au fost ridicate din piatră brută și dispuse într-un sistem de trepte, astfel încât să poată fi ușor apărate. În interiorul cetății se afla o serie de clădiri cu funcții diferite, cum ar fi temple, case și magazii.
Sarmizegetusa Regia era compusă din trei părți: “așezarea civilă, situată pe pantele dealului, fortificația, amplasată în zona cea mai înaltă – 1000 de metri – și zona sacră“, scrie pe unul dintre panourile informative al sitului arheologic.
Drumul pavat făcea legătura cu zona sacră. “Foarte probabil, pe acest drum se cobora în procesiune dinspre cetate spre temple, în timpul evenimentelor religioase majore”, scrie pe panoul informativ.
“Spre zona sacră se cobora în trepte, drumul original era construit în trepte. În anii 80, când s-a turnat filmul “Burebista”, nu au ținut cont de trepte și au luat bucăți din zidurile cetății pentru a reconstrui drumul pavat. Se vede cu ochiul liber care e piatra originală, mai tocită, și care sunt blocurile de piatră puse pentru film”, a explicat transformarea drumului original ghidul de turism Costin Corboianu.
Unul dintre cele mai spectaculoase elemente ale așezării Sarmizegetusa Regia este Templul Mare Circular.
Templul Mare Circular este o construcție care fascinează și astăzi oamenii de știință și pasionații de istorie.
Construit în secolul I î.Hr. și finalizat în secolul I d.Hr., templul era considerat unul dintre cele mai mari edificii religioase din Europa de Est din acea perioadă.
Cercetările arheologice arată că acest templu a avut un rol central în viața religioasă a dacilor. Aici se adunau în fiecare an liderii pentru a sărbători solstițiul de vară și iarna și pentru a lua decizii importante. Templul era considerat un loc sacru și a fost construit cu multă grijă și atenție la detalii, cum ar fi alinierea cu punctele cardinale și cu direcția soarelui în timpul solstițiilor.
Deși a fost distrus în urma cuceririi romane a Daciei, Templul Mare Circular de la Sarmizegetusa Regia a rămas un exemplu impresionant al arhitecturii și ingineriei antice. Acesta a fost restaurat parțial în secolul al XX-lea, iar astăzi este un important punct de atracție turistică pentru vizitatorii care doresc să înțeleagă mai bine cultura și istoria dacilor.
„Perimetrul templului mare era delimitat printr-o centură dublă de andezit, prima alcătuită din blocuri masive, a doua din grupuri de pilaștri. În interior a fost documentată arheologic prezența unor stâlpi de lemn placați cu lut, care susțineau un perete întrerupt de patru intrări dispuse simetric. În centru se afla o încăpere absidată orientată solstițial, cu pereți identici celui descris anterior și cu două intrări marcate prin blocuri de calcar. Acoperișul avea o formă conică”, se arată în puținele informații de pe panourile informative.
O altă construcție de o importanță majoră este Altarul de andezit.
Altarul de la Sarmizegetusa Regia este construit din andezit, o rocă vulcanică de culoare închisă, folosită de vechii daci pentru construcții și sculpturi.
Unic în lumea dacică, altarul a fost folosit pentru ritualurile religioase, fiind unul dintre cele mai importante centre ale cultului dacic. Se crede că aici se desfășurau ceremonii de sacrificiu, iar preoții daci se rugau pentru binele poporului și al regatului.
“În partea superioară, singura vizibilă în antichitate, altarul era alcătuit dintr-un disc central de andezit de la care porneau 10 „raze” sub formă unor plăci masive, tot din andezit. Spre marginea exterioară, în niște adâncituri dreptunghiulare amenajate special, erau fixate mai multe piese din marmură de mici dimensiuni. Partea inferioară era alcătuită din blocuri de calcar dispuse median și la extremități, între ele fiind tasat lut.
Lichidele vărsate pe suprafață altarului în timpul sacrificiilor se scurgeau printr-un orificiu practicat în una dintre „razele” de andezit, apoi, prin intermediul unui jgheab cioplit într-un bloc de calcar, în canalul deversor care străbate zona sacră.
Planul altarului este completat de un șir de 16 blocuri a cărui orientare (este marcată axa nord-sud) a condus la ipoteza conform căreia monumentul ar fi avut, inclusiv, semnificații astronomice”, este explicația de pe panoul informativ.
Sarmizegetusa Regia este un important obiectiv turistic și un punct de interes pentru istorici și arheologi din întreaga lume. În 1999, a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, datorită valorii sale istorice și culturale.
Foto&Video Lavinia Dragomir
