Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, reuniţi în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER), discută miercuri, 11 decembrie, despre primele sancţiuni potenţiale legate de ameninţările hibride ruse, precum subminarea alegerilor, atacuri cibernetice şi sabotaj economic.
Uniunea Europeană face eforturi pentru a limita influenţa rusă. 16 persoane şi trei entităţi ar putea fi adăugate noului cadru de sancţiuni convenit în octombrie, ca răspuns la înmulţirea acestor atacuri în blocul comunitar după invadarea Ucrainei de către Rusia. Majoritatea ţintelor vizate de sancţiunile propuse de Comisia Europeană sunt ruse. Pe listă se mai află trei persoane din Republica Moldova, Georgia şi Coasta de Fildeș.
În luna mai, NATO anunta că în Europa au sporit atacurile atribuite Rusiei, principalele ţări vizate fiind Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia şi Regatul Unit. Potrivit ministrului de externe ceh, Jan Lipavsky, până la 100 de incidente produse în acest an în Europa pot fi „atribuite atacurilor hibride, spionajului şi operaţiunilor de influenţare ruse”.
În ultimele săptămâni, partidul Visul Georgian, aflat la guvernare la Tbilisi, Georgia, a anunţat că va amâna până în 2028 demersurile pentru aderarea Georgiei la UE. Iar în țara noastră, Curtea Constituţională a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma acuzaţiilor de ingerinţă rusă, reamintește Reuters.
Sursa foto: Shutterstock
