Strădania guvernului tehnocrat de a-i plăti pe bugetari în funcţie de performanţă are din start o problemă majoră. Deși sună bine în principiu, un astfel de plan are minusul de a nu putea stabili de la București exact ce performanță are fiecare dintre cei 1,3 milioane de angajați ai statului.
Criterii precum cele legate de studii, vechime sau chiar concursuri sunt din s-a dovedit că cel mai des nu au legătură cu performanța și, mai ales, cu performanța continuă la locul de muncă al angajaților statului. Altfel spus, nu în toate cazurile aceștia continuă să-și îmbunătățească performanțele profesionale, dar, în cele mai multe cazuri sunt foarte greu de concediat.
Prima chestiune care trebuie rezolvată la nivel de principiu, este cea a salarizării unitare… Ceea ce vreau să discutăm astăzi este plata la fel pentru același post oriunde în România. Această chestiune, deși sună la fel de bine în principiu ca și cea cu performanța, pleacă de la premisa, greșită, că forța de muncă și nevoia de forță de muncă în sistemul bugetar ar fi aceeași pe tot cuprinsul patriei.
Situația, o știm cu toții, e exact pe dos. Toată lumea vrea să ocupe posturi de medici, profesori, polițiști sau pompieri la București, Cluj, Timișoara, sau în alte orașe mari, dar tocmai de aceea nevoia de astfel de profesioniști este resimțită mai mult în sate, comune sau orașe mici. Pe de altă parte, și dacă legea ar permite o salarizare diferențiată a bugetarilor, oricum resursele locale pentru salarii mai mari sunt mult limitate în orașele mai mici și la sate. Sigur, o localitate unde oamenii ar dori de exemplu să prioritizeze educația, ar putea găsi poarte mai mulți bani pentru profesori, dacă legea ar permite asta.
Credeți că în sistemul bugetar salariile ar trebui să fie peste tot la fel, sau, din contră, ele trebuie descentralizate?
https://soundcloud.com/europafmromania/romania-in-direct-salariile-bugetarilor-29032016
