Garanțiile de securitate pe care Rusia le vrea de la Occident se referă și la plecarea forțelor NATO din România și Bulgaria. Declarația a fost făcută de ministrul rus de Externe, notează agenția de presă Reuters. MAE spune că astfel de cereri au mai venit și în trecut din partea Moscovei și au fost deja respinse.
Între timp, la Geneva are loc vineri o nouă întâlnire diplomatică ruso-americană la nivel înalt pe tema actualei crize.
Moscova a cerut garanții că NATO își va opri expansiunea și se va reîntoarce la granițele pe care le avea în 1997. În contextul în care România și Bulgaria au aderat la NATO după această dată (ambele în 2004), Lavrov a spus că Rusia își dorește ca toate trupele străine, armamentul și tehnica militară să fie scoase din aceste țări.
Secretarul de stat American, Antony Blinken, și Serghei Lavrov, ministrul de Externe din Rusia, se așează, din nou, la masa dialogului. De la Casa Albă, Președintele american Joe Biden consideră că “orice mişcare a Rusiei în Ucraina va fi considerată o invazie”.
La București, vineri după amiază, președintele Klaus Iohannis se întâlnește cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta situatia tensionată din Ucraina.
Întâlnirea are loc în contextul în care mai multe state, printre care SUA, Franța și Spania au anunțat în ultimele 48 de ore că ar putea trimite trupe în România (SUA si Franța) respectiv nave în Marea Neagră (Spania).
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, vineri, că solicitarea Rusiei, făcută și în trecut, a fost deja respinsă de către NATO atât publiccât și în dialogul avut de Alianță cu Moscova:
„Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.
Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.
Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.”
Citește și: Parlamentul de la Moscova vrea să-i ceară lui Putin recunoașterea independenței a două regiuni din Ucraina
