În Ucraina continuă asaltul rusesc. Imagini din satelit realizate luni au arătat că forțele terestre ruse au continuat să se apropie de capitala Ucrainei cu un convoi care se întinde o pe zeci de kilometri.
Tot luni, Rusia ar fi folosit o armă termobarică în atacul său asupra Ucrainei, potrivit ambasadoarei ucrainene în SUA, Oksana Markarova, relatează The Guardian.
Aceste tipuri de arme sunt umplute cu explozibil de înaltă temperatură și presiune. Sunt numite „bombe cu vid” deoarece aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și o undă de presiune mare care poate avea efecte distructive enorme.
Informația nu a fost confirmată încă din alte surse. Între timp, în replică la ce se întâmplă în Ucraina, la nivel înalt continuă discuțiile și reuniunile după ce primele negocieri de pace nu au adus niciun rezultat.
Kremlinul a avertizat, luni seară, că țările care trimit Ucrainei arme și combustibili „vor suporta consecințele”.
La New York, unde Statuia Libertății a fost îmbrăcată în galben și albastru – culorile Ucrainei, sesiunea de urgenţă a Adunării Generale a Organizației Națiunilor a început cu un apel la un armistiţiu imediat. Secretarul general al ONU a cerut ca militarii să revină în cazărmi, iar civilii să fie protejaţi. „Suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectate”, a adăugat Antonio Guterres.
Națiunile Unite estimează la jumătate de milion numărul celor care au fugit din calea armelor.
Ambasadorul Rusiei la ONU a susținut că armata ucraineană ar fi responsabilă pentru situaţia actuală, întrucât a persecutat populația din regiunile separatiste în ultimii ani.
Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a avut o nouă rundă de discuții, luni seară, în format restrâns, alături de lideri ai Uniunii Europene şi NATO, de premierii Marii Britanii, Canadei și Japoniei, cancelarul Germaniei şi de preşedinţii Franţei, Poloniei şi României.
În intervenția sa, Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ţării noastre de a fi centru de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, valorificând poziţia sa de vecinătate prin cea mai lungă frontieră.
În contextul eforturilor depuse pentru încetarea luptelor, preşedintele francez a vorbit luni, separat, cu omologii săi ucrainean și rus.
În convorbirea cu Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron „a salutat simţul responsabilităţii arătat de preşedintele ucrainean” în aceste zile de război.
În schimb, în discuția cu Vladimir Putin, liderul de la Paris „a reiterat cererea comunităţii internaţionale de a opri ofensiva împotriva Ucrainei şi a reafirmat necesitatea de a pune în aplicare un armistiţiu imediat”.
De cealaltă parte, liderul de la Kremlin a insistat pe demilitarizarea Ucrainei, asigurarea unui statut neutru al acesteia și recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra peninsulei Crimeea, anexată ilegal în 2014.
La negocierile de luni, Ucraina a cerut retragerea totală a trupelor ruseşti de pe teritoriul său.
Prima rundă de negocieri pentru un armistițiu între Rusia și Ucraina s-a încheiat luni seară, după 7 ore, fără concluzii. Ambele delegații vor reveni la masa tratativelor, peste „câteva zile”, după consultări pe care le vor avea cu administrațiile de la Moscova și Kiev.
Autor: Ioana Brustur Căpitanu
Sursa foto: Maxar
Citește și: Primele terminale Starlink de la SpaceX au ajuns în Ucraina
