Luni, Muntenegrul a devenit al 29-lea stat membru NATO şi a fost lăudat de SUA pentru că a rămas pe calea de aderarea la blocul militar, în pofida presiunii ruse.
După ceremonie, premierul muntenegrean Dusko Markovici s-a întâlnit cu vicepreşedintele american Mike Pence, la Casa Albă. Markovici i-a dat asigurări lui Pence că ţara sa intenţionează să atingă ţinta NATO de 2% din PIB pentru apărare până în 2024.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că aderarea Muntenegrului este bună pentru pacea şi securitatea internaţională.
Rusia a ameninţat Muntenegrul pentru decizia de a adera la NATO: “Ţinând cont de parcursul ostil ales de autorităţile muntenegrene, partea rusă îşi rezervă dreptul de a lua măsuri de retorsiune pe baze de reciprocitate. În politică, la fel ca în fizică, pentru fiecare acţiune există o reacţiune”, a anunţat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Relaţiile dintre Muntenegru, o fostă republică iugoslavă şi candidată la UE, şi Rusia, anterior princpalul său aliat slav şi un investitor important, s-au deteriorat după ce ţara a decis să adere la NATO.
În octombrie, Muntenegrul a acuzat agenţiile ruse de spionaj şi partidele locale proruse de conspiraţie pentru asasinarea premierului din perioada espectivă, Milo Djukanovici, şi pentru a aduce opoziţia la putere.
Kremlinul a respins acuzaţiile drept absurde.
Săptămâna trecută, Ministerul muntenegrean de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus pentru a protesta faţă de reţinerea scurtă a unui deputat din Partidul Democratic al Socialiştilor, aflat la putere, pe aeroportul din Moscova.
Potrivit MAE de la Podgorica, Kremlinul are o listă secretă cu oficiali muntenegreni care nu au dreptul să intre pe teritoriul Rusiei.