Cel puţin 900 de persoane au fost arestate, duminică, în timpul unor noi proteste față de invazia militară din Ucraina organizate în zeci de oraşe ale Rusiei, potrivit organizației pentru drepturile omului OVD-Info.
Manifestații au fost raportate în capitala Moscova, dar şi la Sankt-Petersburg, Ekaterinburg, Nijni Novgorod şi Vladivostok.
Începând din 24 februarie, ziua izbucnirii războiului, peste 15.000 de ruși au fost arestați pentru că au criticat în stradă regimul autoritarului președinte Vladimir Putin.
Bombardamente au vizat, în noaptea de duminică spre luni, zone rezidențiale și un cartier comercial din capitala ucraineană. Serviciile de urgență ale Kievului au transmis că cel puțin patru persoane au fost ucise în atac. Pe internet s-au viralizat imagini cu operațiunea de salvare dintr-un magazin.
Aproape 400.000 de persoane sunt blocate în portul Mariupol de mai mult de două săptămâni, adăpostindu-se de bombardamentele intense care au întrerupt aprovizionarea cu apă, electricitate și încălzire. Țintă a devenit și o şcoală, în al cărei subsol se ascundeau sute de copii, femei şi bătrâni.
Echipele de salvare caută încă supravieţuitori în teatrul din Mariupol, distrus de loviturile aeriene. Rușii au dat rezistenței termen până la primele ore ale zilei de luni să predea orașul. Ulterior, timp de două ceasuri, vor fi garantate coridoare umanitare.
Premierul ucrainean Denîs Șmîhal a respins ultimatumul rușilor.
Autorităţile locale susțin că, în ultimele zile, mii de locuitori au fost duşi cu forţa peste graniţă, în Rusia.
Un tanc rus a tras asupra unui cămin de bătrâni din orașul estic Kreminna. Aproape 60 de persoane ar fi fost ucise în atac.
Printr-un coridor umanitar, în jur de 70 de copii dintr-un orfelinat au fost salvați din Sumî şi duși în afara zonei unde se dau lupte grele. Orfanii au petrecut două săptămâni în subsolul unei clădiri pentru a fi protejaţi de bombardamente. Tot la Sumî, au fost raportate scurgeri de amoniac de la o uzină. Populația a fost evacuată, în plină noapte, pe o rază de 5 kilometri.
Sfidând teama, numeroşi ucraineni au protestat, duminică, faţă de invadatorii ruşi, în oraşele Herson, Enerhodar şi Berdeansk.
Războiul a intrat în faza războiului de gherilă urbană, în care numărul victimelor civile este mai mare decât al celor militare.
Sirenele de raid aerian au continuat să răsune în marile oraşe.
Potrivit Națiunilor Unite, cel puţin 900 civili au fost ucişi şi aproape 1.500 au fost răniţi în Ucraina, mai cu seamă în atacuri cu obuze de artilerie grea şi rachete trase asupra zonelor rezidențiale.
Bilanţul real al victimelor este mult mai mare, deoarece echipele de monitorizare din Ucraina nu au putut să verifice rapoartele din mai multe oraşe grav afectate, inclusiv portul Mariupol.
Zece milioane de persoane și-au părăsit locuințele din cauza războiului “devastator”, a declarat Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi.
Potrivit UNICEF, mai mult de un milion și jumătate de copii au fugit din Ucraina din cauza războiului şi mulții alţii au fost strămutaţi din cauza violenţelor armate. Minorii sunt extrem de vulnerabili la separarea de familii, riscând să devină victime ale exploatării şi rețelelor de traficanți. De aceea, guvernele din regiune trebuie să intensifice măsurile pentru a-i menţine pe copii în siguranţă.
După nord, sud şi est, autoritățile ucrainene se aşteptă la intensificarea atacurilor în vest, care ar urma să fie lansate dinspre Belarus, aliatul Rusiei.
Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a anunțat, în weekend, că a folosit rachete hipersonice de tip Zircon în atacuri care ar fi vizat doar ținte militare din Ucraina.
Noi negocieri pentru încetarea focului ar putea avea loc luni.
Implicată în medierea tratativelor pentru pace, Turcia susține că părțile beligerante ar fi “aproape de un acord”, fără a oferi amănunte. Ankara a reuşit să menţină contactele cu cele două ţări.
Adoptând o poziție prudentă, statul evreu încearcă – la rândul său – o mediere între Moscova şi Kiev.
Într-un discurs prin videoconferință susținut în parlamentul israelian, în care și-a evidențiat moștenirea evreiască, președintele ucrainean a denunțat “un război prin care se doreşte distrugerea poporului ucrainean”.
Liderul de la Kiev a cerut Knessetului să aprobe vânzarea de sisteme antirachetă pentru țara sa. Dispus să negocieze personal cu omologul rus, Volodimir Zelenski exclude orice concesie care ar viza integritatea teritorială a Ucrainei.
Prin vocea ambasadorulului în SUA, China a anunțat că nu va trimite arme și muniții pentru a sprijini războiul Rusiei. Potrivit lui Qin Gang, Beijingul va „face totul pentru a detensiona criza”.
Casa Albă a dezminţit speculaţiile despre o posibilă vizită a preşedintelui american, Joe Biden, în Ucraina, în cadrul turneului în Europa din următoarele zile.
Un sondaj în rândul ucrainenilor arată că 9 din 10 cred că țara lor va putea respinge în continuare atacurile din partea Federaţiei Ruse. Jumătate dintre cei chestionaţi speră că Ucraina va putea câştiga războiul cu Rusia în următoarele câteva săptămâni.
Consiliul de Securitate şi Apărare Naţională din Ucraina a interzis orice activitate politică a unor partide din opoziţie care au legături cu Rusia.
Direcţia de Informaţii a Ministerului Apărării de la Kiev susține că, în cadrul elitei politice şi a afaceriștilor ruşi, s-ar contura ideea unei înlăturări a președintelui Vladimir Putin, pentru a reface legăturile cu Occidentul. Înlocuitor ar putea fi Aleksandr Bortnikov, șeful agenției de securitate (FSB), al cărui nume este asociat cu mai multe asasinate politice.
De la izbucnirea războiului, în urmă cu 26 de zile, aproape 4.200 ucraineni au solicitat azil în România. Cu toții beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională.
La acest moment, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări se apropie de 90%.
