Uniunea Astronomică Internațională a invitat 100 de țări, printre care și România, să trimită propuneri, până pe 5 octombrie, pentru câte un sistem exoplanetar format din o stea şi planeta sa. Românii au ocazia să stabilescă numele sub care vor fi cunoscute exoplaneta XO1b și steaua ei, XO1.
XO1 este sora geamănă a Soarelui, doar că la 536 ani lumină distanță, iar XO1b este foarte asemănătoare cu Jupiter.
Propunerile românilor vor trece și prin evaluarea unui juriu, înainte de a ajunge la Uniunea Astronomică Internațională .
Uniunea Astronomică Internaţională (U.A.I.), înfiinţată în anul 1919 şi cuprinzând peste 137.000 de astronomi din 107 ţări diferite, este autoritatea internaţională responsabilă cu denumirile ştiinţifice şi numele care se dau corpurilor cereşti.
Apelul la nominalizări pentru aceste două obiecte este deschis tuturor până la 5 octombrie 2019. Propunerile selectate vor fi supuse la vot între 12 şi 31 octombrie 2019.
Comitetul Internaţional UAI va publica pe 15 decembrie 2019 numele alese pentru XO-1 şi XO-1 b.
Puteți participa la ”botez”, după ce consultați toate cerințele UAI, prin completarea unui formular online.
Planeta XO-1 b și steaua XO-1
UAI a atribuit fiecărei ţări câte un sistem exoplanetar format din o stea şi planeta sa pentru a le da un nume. României i-a fost atribuit sistemul format din steaua XO-1 şi planeta sa XO-1 b. Aceasta este o stea de pe secvenţa principală, de clasa spectrală G1V şi magnitudine 11, stea situată la o distanţă de aproximativ 536 ani lumină, în constelaţia Coroana Boreală. XO-1 are masa şi raza similare celor ale Soarelui.
Planeta extrasolară XO-1 b a fost descoperită în anul 2006, fiind doar cea a 11-a planetă descoperită prin metoda tranzitului.
Steaua XO-1 este o stea foarte asemănătoare Soarelui nostru, atât în ceea ce priveşte culoarea sa galbenă (dată de temperatura la suprafaţă, care este de 5738 K, foarte apropiată de cea a Soarelui, care este de 5777 K), dimensiunile sale (are masa egală cu 1,027 mase solare şi raza egală cu 0,94 raze solare) şi alţi parametri de suprafaţă, cum ar fi: luminozitatea totală (egală cu 0,86 luminozităţi solare), metalicitatea (adică abundenţa elementelor mai grele decat He de la suprafaţa stelei, care este de -0,4 dex) şi acceleraţia gravitaţională la suprafaţa (egală cu 316 m/s2, foarte apropiată de cea a Soarelui, care este de 274 m/s2). În ciuda acestor asemănări fizice, steaua XO-1 este o stea de aproape patru ori mai tanără decât Soarele nostru, având doar un miliard de ani (1Gyr), faţă de patru miliarde şi jumatate cât are Soarele . Totuşi, această ultimă afirmaţie trebuie privită cu reţinere având în vedere că vârsta stelei XO-1 are barele de eroare -0,9 Gyr şi +3,1 Gyr (deci, nu este exclus ca cele două stele, Soarele şi XO-1, să aibă şi vârstele foarte apropiate).
În ultimii douzeci de ani, helioseismologia ne-a permis cunoşterea în detaliu a structurii interne a Soarelui. Astfel, datorită asemănării foarte mari cu Soarele (mai ales în ceea ce priveşte parametrii fizici de suprafaţă), putem avea o idee şi asupra structurii interne a stelei XO-1. Asteroseismologia stelelor de tip solar (asa cum este şi XO-1) ne va permite atât cunoaşterea în detaliu a structurii sale interne cât şi determinarea vârstei cu mare precizie, de îndată ce spectre de oscilaţie de mare rezoluţie vor fi disponibile pentru XO-1.
Planeta XO-1 b este singura planetă cunoscută azi care orbitează steaua XO-1. A fost descoperită în anul 2006 de către o echipă de astronomi amatori şi profesionisti, condusă de Peter R. McCullough, de la Space Telescope Science Institute, Baltimore, şi fondator al proiectului XO.
Descoperirea a fost facută pe baza observaţiilor efectuate la Haleakala Observatory, Hawaii, folosind metoda tranzitului şi a vitezei radiale.
XO-1 b are urmatoarele caracteristici orbitale: semiaxa mare a orbitei este egală cu 0,049 UA, avand o înclinare de 88,8 grade, excentricitatea orbitei este cel mult egală cu 0,019 iar perioada de revoluţie este de 3,94 zile.
Dintre caracteristicile sale fizice, enumerăm: raza medie este egală cu 1,21 raze ale lui Jupiter, masă egală cu 0,91 mase ale lui Jupiter, densitatea medie este egală cu 0,64 g/cm3 iar acceleraţia gravitatională la suprafată este egală cu 15,8 m/s2.
Observaţiile spectroscopice au pus în evidenţă pentru planeta XO-1 b o atmosferă bogată în H2/He, care conţine apă, molecule purtătoare de azot NH3 şi HCN, petece de nori.
