Principala destinație a cheltuielilor în gospodăriile românilor este consumul.
Potrivit datelor publicate de INS, în 2016 românii au alocat peste 71% din venituri pentru cumpărături de alimente, produse, haine și servicii.
Cheltuielile de consum au reprezentat 1.810 lei/lună/gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor s-au ridicat la 1.612 lei/lună (63,9% din cheltuielile totale).
Adrian Bența, consultant fiscal a explicat pentru Europa FM care este cauza acestei situații
”Bugetul este orientat spre subzistența de zi cu zi. Nu putem spune că avem un apetit uriaș pentru investiții, nu avem nicio educație ca să punem bani deoparte pentru mersul copiilor la facultate .(…)
Noi ne bazăm încă, hai să spunem pe o creștere economică firavă chiar dacă e mare în date dar nu o creștere care să se vadă în buzunarele tuturor românilor”, a spus Adrian Bența.
Impozitele asupra veniturilor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe au deținut, în 2016, o pondere de 20,3% din cheltuielile totale ale unei gospodării, ridicându-se, în medie, la suma de 513 lei/lună, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS) transmisă la solicitarea AGERPRES.
Consultantul fiscal citat susține că atunci când ne uităm la tabloul general putem observa că avansul PIB-ului se explică prin creșterea consumului. Există însă o problemă.
”Nimeni nu atenționează sau nu vede acest guvern sau nu vede această țară că noi consumăm foarte multe bunuri produse în altă țară. Este adevărat economiștii spun creșteți consumul ca motor dar aceiași economiști trebuie să spună creșteți bunurile produse în statul vostru. În altă ordine de idei investițiile sunt foarte scăzute.
Ponderea datoriei externe în PIB nu e mare dar fiecare cetățean cu nivelul actual de venituri o va suporta greu. Orice nou născut se naște dator vândut din păcate”, a mai spus Adrian Bența.
