Pe 15 noiembrie, BusinessMark a organizat a VII-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference”, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
În cadrul acestui eveniment, invitații au vorbit despre starea agriculturii românești, Planul Național Strategic (PNS), dublul standard, produsele tradiționale românești și fluctuația prețurilor produselor. Mai mult, cei mai importanți jucători din industrie au trecut în revistă oportunități și soluții pentru creșterea business-urilor din acest sector.
Evenimentul a fost deschis de VIOREL MORĂRESCU, Director în cadrul Ministerului Agriculturii, care a vorbit despre măsurile pregătite de MADR pentru a crește potențialul agricol al României pe termen mediu și lung, cât și despre obiectivele noii politici agricole, Planul Național Strategic și soluțiile pentru revitalizarea spațiului rural.
„Pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii își propune să susțină fermierii, atât cu fonduri de la UE, cât și cu fonduri proprii. S-a constituit și un grup de lucru, iar un lucru îmbucurător este că foarte multe asociații, institute și entități și-au arătat interesul pentru ca noul PNS pentru 2021 să răspundă intereselor fermierilor. Ținând cont și de experiența anilor anteriori, putem corecta ceea ce nu a funcționat în trecut. Vrem pe viitor să dezvoltăm partea de procesare, de produse românești, pentru dezvoltarea locurilor de muncă și a industriei, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Sunt o serie de programe susținute din fonduri naționale – cum ar fi Programul Tomate. Din punctul meu de vedere, toți banii care s-au primit s-au investit în solarii moderne, suflante pentru încălzire și echipamente specifice. Consider că e un lucru benefic pentru fermieri, însă problema e a intra în piață și în supermarketuri. E nevoie de forme asociative – fie că vorbim de cooperative, de grupuri de producători. Fermierii au nevoie de mai multă susținere, ceea ce nu se regăsește întotdeauna la nivel de județ”, a spus el.
A urmat SORIN MINEA, Președinte ANGST, Președinte Romalimenta, care a vorbit despre produsele tradiționale românești.
„Produse tradiționale sunt făcute de toate fabricile din România – e un fel de fraudă. Este cel mai prost an pentru industria cărnii. Suntem într-un moment dezastruos. Aruncăm cu bani în stânga și în dreapta și nu vedem nimic. Fiecare va cumpăra ce consideră că e mai bun și mai ieftin, produsele nu au nicio treabă cu patriotismul. Dacă vorbim despre produse naționale, respectați tot: o rețetă națională – care nu se numește tradițională. România are mai multe produse tradiționale decât toată Europa la un loc. Surpriza va fi că produsele din comunitatea UE vor invada piața, pentru că produsele românești sunt scumpe. Ni se vorbește despre legume și fructe românești – avem nevoie de semințe românești. Dacă luăm semințe de roșii din Olanda, dar le cresc în România, sunt roșii olandeze, nu românești. Nu îi acuz pe fermieri, dar la ora actuală România risipește bani și este într-o situație dramatică, din cauză că nu funcționează. În 30 de ani, industria românească a creat senzația că produsele românești sunt mediocre; produsele de calitate foarte bună sunt scumpe și nu sunt românești?”, a reacționat el.
În continuare, DORIN COJOCARU, Președinte, APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a vorbit despre necesitatea implementării Programului Național Strategic.
„Între 2020 și 2027, prioritatea este PNS – Programul Național Strategic. Suntem în întârziere, dar dacă nu se realizează, riscăm să pierdem 20 de miliarde de euro. Chiar înainte să apară noul Guvern, 29 de asociații din agribusiness realizaseră în consorțiu pentru a lucra în paralel la PNS, pentru că politicienii vin și pleacă. Noi riscăm să pierdem banii din acest domeniu. Rugămintea către Ministerul Agriculturii e să îi consulte pe cei ce sunt reali în acest domeniu și să creeze strategii. Să ne gândim că, dacă până acum 10-20 de ani, aveam o economie ciclică, acum piața e atât de volatilă încât se schimbă la 6 luni. Eu văd în 2020 o evoluție destul de volatilă – uitați-vă la evoluția untului. Trebuie să fim atenți la ce riscuri se creează în piață.”
FLORIN CĂPĂȚÂNĂ, Quality Director, Auchan Retail România, a avertizat că există posibilitatea unei noi majorări de prețuri: „Vor crește niște prețuri. Cu îngrijorare, mă întreb ce va urma. La finalul zilei, eu sunt consumator. Toate aceste lucruri se regăsesc în aceste prețuri. La finalul zilei, stai să te întrebi: prețul nu mai are legătură cu ce a avut acum 6 – 8 luni. Vin sărbătorile și, pe lângă carne, mai avem produsele lactate. Toate aceste produse, dacă vor atinge un maxim istoric, va fi dincolo de suportabilitatea celor ce se numesc clienți. Tot ceea ce a fost în ultima perioadă, a fost un amalgam pe care am încercat să îl înțelegem. Am încercat să ieșim din acest război în care au fost prinși: fermierii, producătorii, procesatorii, retailerii. Trebuie să înțelegem de la ce pleacă acest rău. Sunt exemple nenumărate de producători care fac lucruri bune cu cei din retail.”
RAMONA IVAN, Director Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC BANK, a oferit mai multe sfaturi celor ce își doresc să își deschidă o afacere în zona agribusiness.
„În opinia CEC Bank, există expertiză pe zona de business care ar trebui folosită. E important ca banii să nu fie risipiți. Avem toate produsele posibile pe zona de agricultură, nu cred că e ceva ce n-am putea dezvolta și să nu existe. Important e să fie bine așezat proiectul de la început, să fie structurat și să vă asigurați că banca se uită și pe implementare. Dacă pe undeva există o sincopă – să zicem în relația dumneavoastră pe proiectul de fonduri UE cu autoritățile – avem o problemă cu proiectul. Un mic sfat: încercat să aveți o bancă de casă, cu care să vă faceți proiectele. O bancă care vă cunoaște și care lucrează cu dumneavoastră. Aceasta înțelege mai bine și e mai aproape când se poate întâmpla ceva neprevăzut. Indiferent de fondurile care există, finanțatorii au și ei rolul lor”, a spus ea.
A urmat MARIUS BÎCU, Owner, Ferma cu Omenie, care a vorbit despre „rețeta” unei afaceri de familie care a devenit un succes.
„Am făcut totul empiric – când investiții bune, când investiții proaste. Dar am făcut o schimbare mare anul trecut: ne-am pus jos și am făcut o strategie pentru următorii doi ani: facem 600 de tone de brânză pe an. Am ajuns să avem o capacitate de producție de 95%, așa că a trebuit să ne oprim și să ne hotărâm ce facem: investim într-o fabrica mare sau o lăsăm mai moale? Ne-am dat seama că nu avem cu cine să facem următorul pas, că nu avem o echipă performantă să putem trece în etapa de expansiune. Am investit în parteneriate, am investit în oameni, am investit în omenie. Cu partenerii noștri ne purtăm de parcă sunt rudele noastre. Am investit în recrutare: ne aducem oameni buni, ni-i creștem prin training. 100.000 de euro, în acești doi ani, i-am investit doar în training și recrutare. Până în 2020 vreau o echipă bună și performantă – cu oameni buni, cu oameni buni la suflet care dăruiesc, împărtășesc ce știu, schimbă idei, ne sprijină în ceea ce facem, ne vor binele. Deja simțim un return of investment extraordinar în primele 10 luni. Am construit o echipă, o să o îmbunătățesc, o să o duc la performanță.”
La rândul său, ALINA DONICI, Managing Partner, Artesana, a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă când vine vorba de afacerea pe care o reprezintă.
„Agricultura ar trebui să fie o prioritate, în dezvoltarea de jos în sus. Noi, la Artesana, îi susținem pe furnizorii mici și mijlocii. Acum 7 ani, ne-am dat seama că trebuie să venim cu o inovație față de ceilalți din piață; ne-am dat seama că doar așa putem să răzbatem. Am reușit să creștem frumos în anii aceștia. Artesana a pornit cu gândul că va face lactate din lapte de capră și ne-am trezit că în luna octombrie nu am mai avut niciun litru de lapte de capră. E o problemă reală pe care o avem. E vorba de infrastructură, vorbim de resurse enorme investite de fermieri pentru a menține laptele de capră la rafturi. Avem o problemă reală și avem nevoie de măsuri concrete. Avem un trend și e bun: informații despre laptele de capră au început să fie tot mai prezente, medicii pediatri îl recomandă. Nu aș putea să spun că astăzi stăm foarte bine. Din păcate, până la primăvară trebuie să ne retragem de la raft. Ceea ce e important e că e o piață în continuă creștere – cu o creștere spectaculoasă față de laptele de vacă. Noi construim ca meșterul Manole”, a spus ea.
A 7-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference” a fost încheiată de LAURENȚIU GIOROC, Milk Collection & Planning Manager, FrieslandCampina, care a prezentat soluții pentru modernizarea agriculturii românești.
„Mediul privat trebuie să stea aproape de instituțiile statului, pentru ca împreună să facă planurile pentru mai departe. Cred că și tonul e foarte important în a schimba lucrurile. Câteva cuvinte despre Royal FriesldandCampina: e o cooparativă formată din 18.000 de fermieri. Bazele acestei cooperative au fost puse în 1879. Cred că, uitându-ne ce facem în zilele noastre, cred că aceasta e cheia: colaborarea. În 2018, am introdus programul „Împreună pentru o fermă mai bună/Famer2Farmer” – un schimb de experiență prin care am adus în România fermieri olandezi. Programul, început în 2018, continuă în 2019 și în 2020. Ne dorim să îmbunătățim calitatea laptelui, creșterea productivității per vacă, egalizarea producției de lapte între vară și iarnă, creșterea eficienței fermei. Avem echipe formate dintr-un reprezentant FireslandCampina care merg cu fermierul olandez în anumite ferme”, a explicat el.
