România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice au acceptat să găzduiască tancuri, artilerie şi alte echipamente militare americane. Anunțul oficial a fost făcut de către ministrul apărării din Statele Unite, Ash Carter, în cursul unei vizite la Tallinn. Demersul acestuia e menit să liniștească țările de pe flancul estic al NATO, preocupate de intervenția Rusiei în Ucraina
Echipamente militare vor fi amplasate nu numai în statele din estul Europei, ci și în Germania. Statele Unite nu au dezvăluit oficial unde anume vor ajunge ele, dar informaţiile apărute în presă în legătură cu planificarea militară au generat un răspuns furios din partea Moscovei înaintea turneului lui Ash Carter în Europa din această săptămînă. Un demnitar din cadrul Ministerului Interne al Rusiei a declarat că staţionarea de tancuri şi de armament greu în statele NATO din est ar fi cel mai agresiv act al Statelor Unite de la sfîrşitul Războiului Rece încoace. Preşedintele Vladimir Putin, la rîndul său, a anunţat că Rusia îşi va suplimenta arsenalul nuclear cu 40 de rachete balistice intercontinentale în acest an. Carter a condamnat “retorica dezlănţuită” a Rusiei privind armamentul nuclear. O fişă de informare furnizată de armata americană afirmă că pre-poziţionarea SUA va include aproximativ 250 de tancuri, vehicule de luptă Bradley şi mortiere. Echipamentul care va fi staţionat temporar în fiecare ţară va fi suficient pentru a deservi o companie, respectiv 150 de militari, sau – dacă e nevoie – un batalion, adică aproximativ 750 de soldaţi. După ce Rusia a anexat Crimeea anul trecut, liderii NATO au fost de acord să intensifice exerciţiile şi rotaţia trupelor în ţările membre NATO din estul Europei. S-a stocat deja, de asemenea, armament greu care să fie folosit în caz de urgenţă. Moscova a respins cu vehemență acuzațiile că i-ar ajuta pe separatiștii din estul Ucrainei cu trupe și cu armament. Dar statele baltice, pe teritoriile cărora trăiesc numeroși etnici ruși, se tem că “scenariul ucrainean” ar putea fi aplicat și în cazul lor. Washingtonul consideră că “războiul hibrid” din estul Ucrainei demonstrează că e nevoie ca NATO să poată face față unor amenințări atipice – folosirea militarilor care nu poartă însemnele vreunui stat, atacurile cibernetice propaganda și presiunile economice.
Pe acest fundal, Parlamentul României a adoptat cererea președintelui Iohannis de înființare a unei Unități de Integrare a Forțelor NATO și a Comandamentului Multinațional de Divizie. Cu indicative de unitate militară, acestea vor funcționa pe teritoriul României, în Garnizoana București.
