România exercită începând cu 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene.
Ce înseamnă acest lucru pentru România ?
O provocare, dar și o oportunitate – au spus-o în nenumărate rânduri politicieni de la toate nivelurile, care nu au ezitat să se acuze reciproc de incapacitate de a face față acestei sarcini.
Totul se întâmplă într-un context internațional în care Uniunea Europeană rămâne fără un membru important – Marea Britanie.
Pe de altă parte, Franța – care devine după Brexit a şasea putere economică a lumii în 2019 – este măcinată de proteste violente.
Nu lipsesc nici tensiunile politice din alte state membre, precum Ungaria, și, mai ales, din România.
Provocările României la președinția Consiliului UE
Provocările României la președinția Consiliului UE sunt procesul Brexit şi cadrul financiar multianual.
România, în calitate de preşedinte al Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor, va asigura, de asemenea, tranziţia la nivel instituţional a Uniunii Europene . E vorba de viitoarea Comisie Europeană şi viitorul Parlament European , în urma alegerilor europarlamentare în mai 2019.
O sarcină important este şi încheiaerea dezbaterii privind viitorul Europei, rezultatul urmând să fie inclus în Summitul de Ziua Europei 2019 de la Sibiu.
În exercitarea mandatului său, preşedinţia română a Consiliul Uniunii Europene trebuie să acţioneze ca mediator imparţial, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia comunitară, de asigurarea continuităţii agendei europene şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene.
Totodată, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la consolidarea acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele subiecte pe care România le consideră importante.
Logo-ul președinției României la Consiliul UE – realizat de un elev de la Colegiul ‘Caragiale’
Preşedinţia română a Consiliului UE se va concentra pe patru priorităţi, sub motto-ul ”Coeziunea, o valoare comună europeană”.
Aceste priorităţi sunt “Europa convergenţei”: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; “Europa siguranţei”; “Europa, actor global”; “Europa valorilor comune”.
În cadrul primei priorităţi, sunt avute în vedere dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, ocupare şi drepturi sociale; inovarea şi digitalizarea; conectivitate, competitivitate şi pieţe.
Cea de-a doua prioritate, “Europa siguranţei”, va cuprinde securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcţionarea spaţiului Schengen şi provocări curente; securitatea cibernetică; viitorul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.
A treia prioritatea, “Europa, actor global”, va include politica de securitate şi apărare comună şi eficienţa acţiunii externe a UE, consistenţa politicii UE în vecinătatea sa şi onorarea angajamentelor internaţionale ale UE.
În fine, “Europa valorilor comune” vizează solidaritatea, coeziunea, egalitatea de şanse şi justiţia socială; democraţia, libertatea şi respectarea demnităţii umane; combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului.
Logo-ul preşedinţiei române a Consiliului UE, ales în urma unui concurs câştigat de un elev de clasa a IX-a de la Colegiul Naţional “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, indică o Uniune Europeană în mişcare, sigură pe sine, dinamică şi ataşată de valorile sale.
Din punct de vedere estetic, Uniunea Europeană a fost ilustrată prin intermediul unui lup, animal prezent în mitologia majorităţii culturilor europene. Suplimentar, desenul ilustrează o Uniunea Europeană care îşi afirmă ataşamentul faţă de protecţia biodiversităţii.
Asumarea preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene este o obligaţie care decurge din calitatea de stat membru şi presupune un efort excepţional în direcţia consolidării unei viziuni naţionale cu privire la viitorul Uniunii Europene şi creşterii capacităţii administrative necesare exercitării acestui mandat.
Prin definiţie, preşedinţia Consiliului UE trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului şi, prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru.
