Ne mândrim cu ei, chiar dacă nu-i ajutăm cu nimic. Este vorba despre elevii care, după ce termină clasa a XII-a, aleg să plece la studii în străinătate. Iar cei mai mulți rămân definitiv acolo. Statul român nu știe cu exactitate câți dintre ei merg peste hotare și nici nu face ceva concret pentru a-i convinge să nu mai plece sau, dacă o fac, să revină pentru a lucra aici.
Am stat de vorba cu o profesoară care își dedică timpul pregătirii elevilor și a dosarelor acestora de admitere, dar și cu doi studenți care au ales să studieze la Harvard și la Caltech. De ce vor să plece, cum a fost procesul de admitere dar și cum le-a folosit școala românească peste hotare aflați în cele ce urmează.
Pe hârtie vorbim de România Educată, dar în realitate ar trebui să vorbim despre România plecată. Cea a elitelor, a tinerilor care, în loc să fie motivați să rămână aici și să ajute la dezvoltarea țării în care s-au născut și au crescut, sunt lăsați să se descurce singuri, fără a li se oferi nici măcar un motiv bun pentru a se întoarce.
Nimeni nu știe cu exactitate câți elevi studiază în acest moment la universități din afară, dar unele surse vorbesc de ordinul zecilor de mii. Printre ei se află Vlad Cainamizir, admis anul acesta la Harvard și intervievat chiar de către directorul oficiului de admiteri, ceea ce nu se întâmplă de obicei. L-am întrebat de ce a ales să plece în afară pentru a-și continua studiile:
„Pot confirma că profesorii mei sunt fascinanți și mă ajută mult și colaborarea cu ceilalți studenți. În al doilea rând, mi se pare extraordinar că îmi pot alege cursurile în fiecare semstru. La Harvard sunt oferite peste 3.000 de cursuri, deci fiecare student poate alege să studieze exact ceea ce îl interesează. De exemplu, eu îmi voi alege semestrul următor două cursuri de informatică pentru doctoranzi, chiar dacă sunt în primul an.”
Avantajele de a studia la universități de top din străinătate
Și Bogdan Dimitriu, admis la Caltech (California Institute of Technology) în 2013, spune că a vrut să plece în afară pentru că acolo studiile se fac la un alt nivel:
„Mi-am dorit să studiez în străinătate, în State, pentru că îmi doream să fac cercetare. Acolo găsești un hub de talente unde cercetarea în domeniul meu, al chimiei, se face la cel mai înalt nivel.”
Ajung să fie admiși nu doar datorită rezultatelor foarte bune la învățătură. Ne explică Vlad:
„Procesul de admitere este foarte complex și implică mai multe componente precum eseuri, liste de activități și premii, informații personale și așa mai departe. Totodată, pentru elevii care au nevoie de ajutor financiar există un formular ce trebuie completat (…). Cred că cel mai mult m-au ajutat proiectele făcute în cadrul școlii cât și cele făcute pe cont propriu.”
Este nevoie de mai multe elemente ce nu fac parte din programa școlară din România, explică și Bogdan:
„Procesul de admitere la facultate în SUA a fost chiar anevoios fiind necesare multe elemente ce nu fac parte din programa școlară din România: teste SAT, teste TOEFL, eseuri de admitere. Pentru acestea am beneficiat de experiența unor foști colegi care trecuseră înainte prin acest proces înaintea mea și de ajutorul unei doamne profesor care s-a specializat în acest domeniu.”
Pregătirea pentru admitere
Am stat de vorbă și cu doamna profesor la care face referire Bogdan. Raluca Ioana Mărăcine se ocupă de ceea ce sistemul educațional din România nu reușește să facă pe deplin: să pregătească elevii cu aspirații foarte mari să ajungă la universități de top din străinătate. Și, până acum, i-a reușit în proporție de 100%.
„Din fericire toți, până acum am avut o rată de 100%. În fiecare an au intrat la facultăți de top din America sau Europa. În momentul de față sunt 80 de elevi admiși la Cambridge și la Oxford, 23 admiși la Harvard, 40 la Princeton, 17 la MIT, lista este lungă.”
Elevi cărora se dedică indiferent de oră, dacă situația o cere:
„Mi s-a întâmplat să am un elev care a avut o problemă cu aplicația la MIT la miezul nopții pentru că lucrăm pe orare de America și asta e, am stat la 12.00 noaptea și am rezolvat problema la MIT.”
Cheia succesului
Muncă și perseverență, cam la asta se rezumă cheia succesului unui elev care vrea să învețe la universități de top din străinate, mai spune Raluca Ioana Mărăcine:
„Ca să ajungi la o facultate de top trebuie în primul rând să îți dorești și pe urmă am văzut că trebuie multă multă muncă și perseverență, dar cu muncă și perseverență toată lumea a intrat. Deci, ar fi bine ca asta să se aplice la tot în viață, cu muncă și perseverență să se realizeze.”
Am întrebat-o și pe Raluca Ioana Mărăcine de ce aleg elevii foarte buni să studieze în străinătate, mai ales că taxele de școlariza sunt mai mari decât în România. În plus, avem și noi câteva universități cu prestigiu, însă cele din afară au ceva ce noi încă nu avem:
„Sistemul nostru este foarte teoretic față de ce învață acolo, și eu am fost la o universitate americană și am văzut sistemul, diferența este enormă. Au și fonduri foarte mari, mă refer la universitățile din SUA. Așa cum poate deja știți, sunt unele facultăți din SUA care au burse de zeci de mii de dolari, laboratoare care valorează milioane de dolari, profesori extraordinari. Mulți profesori de la facultățile americane de top au premiul Nobel de exemplu, ca să nu mai vorbim de oportunități de top fantastice.”
Șansa de a studia printre cei mai buni, de la cei mai buni
În plus, Vlad Cainamizir mi-a spus că și-a dorit să studieze printre cei mai buni, de la cei mai buni:
„Sunt multe motivele pentru care am ales să studiez în America la o universitate foarte bună. În primul rând, știam că la Harvard sunt admiși cei mai buni din întreaga lume, asta înseamnă că marea majoritate a studenților sunt foarte talentați și muncitori. Prin urmare, am considerat că aș avea foarte multe de învățat atât de la profesorii renumiți de la Harvard cât și de la colegi.”
Nu trebuie să fii un geniu ca să reușești să intri la o universitate de top din afară. Alta este cheia succesului, îmi mărturisește Raluca Ioana Mărăcine:
„Am avut mulți elevi care au intrat la facultăți fără să fie genii, doar oameni normali care au muncit mult. Procesul acesta implică darea unui examen, SAT, făcut mai multe activități și trebuie făcut un dosar de admitere care include realizarea mai multor eseuri. Eu mă ocup de toate etapele acestea, știu să pregătesc pentru SAT, știu să îi sfătuiesc la ce activități să se ducă, știu cum se scriu eseurile, asta este chiar specialitatea mea. La partea cu scrisul eseurilor este foarte complicat pentru că ele trebuie să fie și artistice și clar realizate, să arate și gândire critică. Din păcate sistemul românesc nu te învață cum să scrii genul ăsta de eseuri.”
Revenirea în țară
Evident, nu puteam să nu-i întreb pe cei doi tineri ce aleg după terminarea studiilor: România sau străinătate?
Bogdan: „Legat de întoarcerea în țară, eu sunt deja întors în țară de 5 ani, de când am terminat facultatea.”
Vlad: „Momentan sunt indecis. Nu știu exact ce îmi doresc să fac după ce termin studiile, dar aș dori să lucrez la un start-up pe care probabil l-aș începe în România.”
Foto: Shutterstock