Semnal de alarmă tras de medicii de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara. Ei spun că este necesară o reducere cu 30% a consumului de antibiotic și asta pentru că există riscul că în cazul unei infecții severe, atunci când chiar este nevoie de administrarea unui asemenea medicament, să nu mai existe soluții terapeutice. Și asta pentru că riscam să dezvoltam rezistență la antibiotic.
România este pe locul 3 între țările europene în ceea ce privește consumul de antibiotice. Statisticile arată că românii își administrează de cele mai multe ori un tratament propriu folosind antibiotice, indiferent că vorbim despre o banală răceală, febră sau o infecție ușoară. Rezultatul este apariția rezistenței microbiene chiar a unei multirezistențe la antibiotice. Cu alte cuvinte, medicația ce ar trebui administrată în cazuri grave de boală nu mai are efect.
„Trebuie redus consumul de antibiotice la nivel de unități spitalicești. Nu mai trebuie să fim așa darnici cu antibioticele pentru că sintagma <<i-am dat antibiotic ca să-l acopăr>> nu funcționează. Nu facem altceva decât să reușim să selectăm niște microbi care devin agresivi administrând aceste antibiotice nejudicios”, a explicat doctor Maria Cerbu, medic infecționist la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.
Tratamentul unor boli cu specific pneumologic, în cazul cărora se administra în trecut un singur antibiotic, a ajuns să fie tot mai ineficient din cauza apariției rezistenței la medicație
Medicii mai atrag atenția că tratamentul unor boli cu specific pneumologic, cum ar fi tuberculoza sau pneumonia, în cazul cărora se administra în trecut un singur antibiotic, a ajuns să fie tot mai ineficient din cauza apariției rezistenței la medicație. De aceea, acum este necesară adesea administrarea unei combinații de patru medicamente, de exemplu în cazul TBC, sau de minim două, în situația unui bolnav cu pneumonie.
Totodată, nu puține sunt cazurile în care se realizează o escaladare a administrării unui tratament, în cazul unei infecții severe, adică se pornește cu unul sau două medicamente și apoi se ajunge la administrarea a trei sau chiar patru antibiotice, din ce în ce mai puternice, în loc să se procedeze la o dezescaladare, adică de la doua-trei antibiotice puternice administrate pe o perioada scurtă de timp, să ramâna, în final, doar un medicament, cu administrare țintită, care are efect asupra infecției.
Conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, în Europa, numărul persoanelor infectate cu bacterii rezistente din cauza abuzului de antibiotice este în creștere, acestea fiind mai expuse la riscul apariției unor complicații majore, iar situația reprezintă o problema de sănătate publică majoră.
Sursa foto: Shutterstock
