Victoria Emmei Răducanu la US Open este una dintre marile povești ale sportului, dar generează dezbatere și bucurie în trei țări: Marea Britanie, România și China. Ce societate poate revendica victoria sa? Emma este fiica unui român și a unei chinezoaice, ambii veniți în Anglia din Canada, când ea avea doi ani.
Emma a făcut școala și s-a pregătit profesional doar în Anglia. În același timp vorbește mandarina și păstrează legăturile de familie din România.
Marea Britanie a salutat victoria sa, dar ziarele au amintit trecutul de imigranți al părinților. Publicul din China a revendicat-o, la fel cu cel din România. La noi, însă, societatea s-a împărțit în două. Unii se bucură pentru victoria sa și o consideră româncă pe jumătate. O parte a publicului din România spune însă că ”nu trebuie să ne agățăm” de o victorie care este individuală și la care România nu are nicio contribuție.
Cum ai primit victoria Emmei? Consideri că este un motiv de bucurie și pentru noi? De ce ar trebui să ne bucurăm și de ce nu de această victorie? Cum ar trebui să privească societatea românească succesele emigranților români?
