În cea mai friguroasă zi a anului, o cincime din blocurile din București au căldură și apă caldă sub parametri. Este o decizie a autorităților menită nu ducă la avarii.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan a justificat temperaturile scăzute din casă la Digi 24 spunând că ”în unele țări europene este o normalitate să ai 19 grade în casă.” Criticat, el a revenit și spune că ”normal este să ai în casă temperatura pe care ți-o dorești și să plătești proporțional.”
În realitate, Bucureștiul este în punctul cel mai de jos al chestiunii termoficării. Cu o rețea învechită, în care nu s-a investit mai nimic, avariile abundă și populația rămâne constant fără apă caldă și căldură. De ceva vreme, a devenit neclar și modul în care poți să te debranșezi de la sistemul centralizat și asta complică viața oamenilor și mai mult.
Episoade similare sunt și în alte orașe ale României cu sisteme de termoficare centralizate. Unele sisteme au o vechime de peste 50 de ani, iar administrațilie nu au avut interesul sau capacitatea de a le schimba. Tehnic, în 2020, România trăiește parțial un episod pe care l-a mai întâlnit doar înainte de 1989.
Diverse administrații locale au fost de acord cu soluții individuale sau cu grupuri mai mici de abonați la căldură. O mare parte din populația Românaie s-a debranșat și a ales soluția individuală. Dar asta nu înseamnă că nu au avut probleme cu aducțiunile de apă și canalizare.
Ai probleme cu căldura și apa caldă în localitatea în care trăiești? Care este soluția de succes pentru aceste sisteme de utilități? Ce merge bine și ce merge prost acolo unde trăiești? Și de ce primăriile din România nu pot rezolva în 2020 o problemă comună secolului trecut?
