„Nisipul avansează cu aproximativ 1.000 de hectare pe an. A ajuns la 20 de kilometri de Craiova” – atrage atenția activista Teia Ciulacu de la asociația Viitor Plus. A fost invitata lui Cătălin Striblea la România în Direct.
Ediția specială a finalului de săptămână i-a purtat pe ascultătorii România în Direct în apropierea localității Celaru din Dolj, acolo unde se află cea mai mare întindere de nisip din sudul României. Suprafața sa este estimată la 100 de mii de hectare.
De aici și estimările sumbre cu privire la deșertificarea tot mai accentuată a zonei.
Teia Ciulacu, fondatoare a asociației Viitor Plus:
„Suntem într-una dintre cele mai aride zone ale României. Valurile de căldură și lipsa de umiditate se vor accentua în următorii ani. Viața oamenilor de aici e foarte grea, din cauza nisipului, multă lume depinde de agricultură, iar producția a scăzut semnificativ”, spune invitata lui Cătălin Striblea.
Afirmația este confirmată de un locuitor al zonei. Costel Bercu a detaliat la România în Direct cum este viața oamenilor în zona Celaru, Dolj:
„Sunt născut și crescut aici. Înainte nu arăta așa. Existau culturi bune. Era secara la un metru, un metru și ceva. Erau și kilometri pătrați de apă aici. Aici, de exemplu, era Balta Mare, așa-i ziceam”, povestește săteanul.
Și a continuat:
„După revoluție s-a distrus sistemul de irigații. Pentru oamenii care trăiesc aici e foarte dificil. Mulți au plecat în străinătate”, a mai spus Costel Bercu.
Concluzia sa tristă:
„Mai trăiesc aici doar pensionarii. E greu să faci agricultură aici. Nu faci recoltă”, a conchis el.
Cum s-a „format” deșertul Olteniei
Teia Ciulacu, fondatoarea Viitor Plus, a povestit la România în Direct și cum s-a „format” deșertul Olteniei.
„Deșertul Olteniei este rezultatul nefuncționării pe diverse planuri în ultimii 50 de ani. Pe vremea lui Ceaușescu s-au tăiat păduri aici și s-au desecat lacuri naturale”, afirmă Teia Ciulacu.
Și continuaă:
„După 1989 s-au tăiat și ultimele perdele forestiere din zonă. Toate lucrurile acestea s-au suprapus în ultimii 50 de ani pe ce se întâmplă din punct de vedere climatic. O pădure fixează solul și împiedică răspândirea nisipului în toate zările. Acum sunt mii de hectare care nu au nici măcar o perdea forestieră de protecție”, subliniază invitata lui Cătălin Striblea.
Acțiuni concrete: „Am plantat 100 de hectare”
Mai multe organizații de voluntari încearcă să oprească răspândirea deșertificării. Asociația Viitor Plus este una dintre aceste organizații, care derulează de mulți ani acțiuni de împădurire.
„Am plantat 1,3 milioane de copaci începând cu anul 2008”, a spus Teia Ciulacu.
Povestește că au început acțiuni de împădurire și în Deșertul Olteniei:
„A fost absolut terifiantă prima experiență de plantare a copacilor direct în nisip. Se planta foarte ușor, dar în același timp mă întrebam ce o să crească aici. Dar copacii sunt foarte rezilienți și vedem deja cum au crescut. Am plantat 100 de hectare în tot județul Dolj și vedem deja cum au crescut.
Nu s-au prins toți, dar niciodată nu se prind toți. Pădurea e foarte rezilientă, dacă facem analize de sol, dacă plantăm ce trebuie.
Trebuie să faci lucrări de îngrijire, dar și completări în cazul în care nu se prind toți copacii”, spune fondatoarea Viitor Plus.
Tot Teia Ciulacu atrage atenția că există o mare șansă ca deșertificarea unor zone din România să fie încetinită cu ajutorul unor fonduri venite prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Prin PNRR ar trebui împădurite 56.000 de hectare”, conchide activista.
