Coaliția de guvernare a hotărât să mențină sporurile pe care statul le acordă bugetarilor. După o dezbatere care a ținut câteva săptămâni, acestea rămân în forma actuală atât ca mărime, cât și ca modalități de abordare.
Dintre măsurile de echilibru bugetar pe care și le-a propus, guvernul a reușit doar să înghețe pensiile și salariile pentru anul în curs. O măsură simbolică este cea a eliminării pensiilor speciale pentru parlamentari, dar majoritatea acestora rămân în vigoare.
Deficitul bugetar pe care guvernul Cîțu îl propune este de șapte procente, dar sunt slabe șanse ca acesta să fie atins. Iar subfinanțările sunt cronice.
De exemplu, bugetul sănătății a crescut, dar în realitate acesta este insuficient pentru a acoperi nevoile din plină pandemie.
La fel, la educație România acordă printre cei mai puțini bani din Uniunea Europeană. Cu greu investițiile guvernamentale vor ajunge în 2021 la 5 % din PIB.
Iar problema nu este nu este în lipsa de voință a statului de face plăți, ci în risipă, ineficiență și mai ales proastă colectare. România strânge cei mai puțini bani la buget dintre țările europene, în jur de 27 de procente față de cele 41, media din zona euro. Această diferență duce la problemele bugetare ale României.
Și la o distorsiune a mediului fiscal. În timp ce cei care muncesc sunt taxați peste măsură, statul lasă să-i trec prin mână banii negri, nu vede evaziune fiscală și lasă fără taxe zone întregi din economie sau proprietate.
Azi vă invităm la o dezbatere despre cum să strângem mai mulți bani la stat. Unde este cea mai mare evaziune fiscală din România? Unde nu vi se dă niciodată bon sau factură? Cât de des sunteți plătiți la negru?
