Mai sunt 10 zile până la alegerile locale din România. Bătălia electorală a ajuns la cote tensionate, cel puțin în marile orașe.
E o bătălie care ține mai curând de ce au făcut candidații, de trecutul lor și mai puțin de problemele fundamentale ale localităților în care trăim. Cel puțin unele campanii par o bătălie între diverse grupări care au acaparat administrația din România.
În acest timp, guvernul a hotărât să plătească 1,33 miliarde de lei din fondul de rezervă pentru ca aproape 2900 de localități să-și poată continua activitatea. Asta înseamnă bani de salarii, de facturi și mici proiecte locale.
Tehnic, anunțul guvernului înseamnă că 2900 de localități din România din cele 3200 de unități administrative sunt în faliment. Adică nu mai au bani să-și plătească datoriile și trebuie susținute cu fonduri din întreaga țară. Asta înseamnă nu numai sărăcie, dar și o administrație complet ineficientă.
Chiar și în aceste condiții, bătălia pentru funcțiile de primar și consilier este feroce.
De ce? Ce-i îndeamnă pe acești oameni să se lupte pentru puterea de a conduce o instituție în faliment. În plus, foarte puțin s-a vorbit în campanie de proiectele reale, pe care fiecare partid ar putea să le aplice în comunitățile din România.
Știm cine sunt, ce-au făcut și de ce sunt acuzați candidații, dar prea puțin despre ce vor să facă pentru noi. Și mai ales dacă pot transforma oarșele noastre în comunități ale anului 2020.
Care e principala problemă pe care ar trebui să o rezolve viitorul tău primar? Ce e mai important: stradă, școală, spital sau aerul pe care-l respirăm?
Pentru ce o să votezi pe 27 septembrie? Cât de bună e administrația ta locală, în comparație cu salariile primite? Și, dacă ai fi în locul prim-ministrului, ai fi plătit ieșirea din faliment a 2900 de localități?
