România riscă o nouă penalizare pe probleme de mediu din partea Comisiei Europene și ar putea să fie obligată să plătească amenzi de 12.000 de euro pe zi – atrag atenția specialiștii.
Problema e întârzierea nepermisă a stadiului privind colectarea selectivă a deșeurilor.
România are o țintă: până în 2020 , 50 la sută din deșeuri trebuie să fie adunate de la populație în mod selectiv.
Adică – separat: sticla, plasticul, hârtia și deșeurile menajere.
În prezent, colectarea selectivă de-abia se apropie de 15 %.
Ce ar trebui să facem pentru a schimba situația?
Cornel Zainea, deputat USR, membru în comisia de mediu a Camerei Deputaților.
Flavius Ardelean, director în cadrul Ministerului Mediului, spune, la rândul său, ce putem face pentru a atinge obiectivul asumat în fața Comisiei Europene.
Cornel Zainea, deputat USR, membru în comisia de mediu a Camerei Deputaților, spune că România nu are nici o șansă să ajungă la 50% colectare selectivă a gunoiului, până în 2020.
Bacăul se află deja într-o criză a gunoaielor, din cauza datoriilor acumulate de primărie la firma care administrează groapa de gunoi.
Timp de mai multe zile, mașinile care transportau gunoiul au fost ținute la poarta depozitului de deșeuri.
Duminică (27 ianuarie 2019) mașinile de gunoi din municipiul Bacău au fost primite la depozitul de deșeuri al județului.
După alte negocieri, încă 9 localități au undă verde să depoziteze gunoaiele. Este vorba despre comunele care sunt cu plata la zi a facturilor.
În restul județului, însă, criza deșeurilor se prelungește cel puțin pînă la 1 februarie – transmite corespondenta Europa FM, Claudia Toader.
Este vorba de 83 de localități din județ unde situația rămâne critică, iar grămezile de gunoi se adună de la o zi la alta.
Criza ar putea fi deblocată după 1 februarie, dar ca să fie primite la groapa de gunoi, primăriile cu datorii trebuie ca pînă atunci să-și achite restanțele ori măcar să-și asume plata acestora într-un timp cît mai scurt și să ia și alte măsuri pentru reglementarea serviciului de salubrizare.
Consiliile locale au termen până vineri să adopte hotărâri pentru stingerea datoriilor și să-și asume plata taxei de mediu de 30 de lei pe tona de deșeuri depozitată la groapa de gunoi.
În plus, primăriile trebuie să-și ia și angajamentul ferm al colectării selective, care va duce la o reducere a cantității de deșeuri ce ajunge la groapa de gunoi.
Cele mai mari datorii le au localitățile Moinești, Onești și Dărmănești, iar primarul din Onești a anunțat deja că pînă pe 1 februarie va achita toate restanțele.
În Teleorman, tot gunoiul din județ se adună într-o singură groapă ecologică.
La Mavrodin, aflat la aproape 20 de km de Alexandria.
Construirea depozitului de la Mavrodin a costat peste 20 de milioane de euro. Bani europeni.
Depozitul are o singură celulă pentru depozitarea gunoiului, celulă care pare să fie insuficientă pentru cantitatea de deșeuri din județ – potrivit corespondentei Europa FM, Carmen Dumitrescu.
În prezent, groapa de la Mavrodin este plină în proporție de 92 %.
Administratorul depozitului, societatea Eco Sud, a spus în 2013, când a acesta a început să funcționeze, că, în funcție ritmul de umplere a celulei utilizate, va investi în construcția celei de-a doua.
Acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Specialiștii în protecția mediului vorbesc despre posibilitatea producerii unui dezastru ecologic.
Umplerea celulei peste capacitate ar putea duce la ruperea membranei care ține deșeurile și va permite infiltrarea gunoiului în pânza freatică, ceea ce ar afecta nu numai județul Teleorman.
Gunoiul din Alba, în schimb, este transportat la Târgu Jiu, deși a fost construit Centrul de Management al deșeurilor de la Galda de Jos, în valoare de aproximativ 23 de milioane de euro.
Investiția a fost finalizată în luna septembrie 2017, iar de atunci de fac demersuri pentru concesionarea lui către un operator privat – transmite Ioana Sfârlea, corespondenta Europa FM la Alba Iulia.
Prima licitație pentru contractul de concesionare a fost anulată sfârșitul anului 2017, din cauza unor erori apărute în documentație, iar în prezent Consiliul Județean Alba se află în faza de evaluare a ofertelor depuse de trei firme, pentru a alege un operator.
În cel mai bun caz, Depozitul ecologic ar putea fi deschis în următoarea perioadă, însă dacă apar contestații la atribuire, formalitățile s-ar putea prelungi pe un termen mai lung.
Între timp, mai mute localități au amenajat platforme temporare pentru depozitarea gunoiului, până la transport.
În Alba Iulia, spre exemplu, locul a fost umplut până la refuz în perioada sărbătorilor situație care a iscat nemulțumiri între localnici.
Operatorul a motivat că, din cauza condițiilor meteo, pe Defileul Jiului sunt restricții de tonaj și este nevoie de mai multe mașini pentru a duce aceeași cantitate.
Pe de altă parte, primăriile care nu au reușit să rezolve situația colectării selective a deșeurilor, conform cerințelor UE, plătesc din acest an o taxă penalizatoare către Fondul de Mediu.
Taxa este impusă printr-o Ordonanță de Urgență a guvernului și ajunge la 30 de lei/tona de gunoi reciclat, pentru 2019, și 80 de lei/tonă in 2020.
Constanța se află pe lista primăriilor care au aplicat deja măsurile cerute de guvern – transmite corespondenta Europa FM, Ghiulfer Predescu .
Consilierii locali constănțeni au aprobat, încă din luna decembrie a anului trecut, punerea în aplicare a OUG care obligă primăriile să includă, de la 1 ianuarie 2019, în tarifele pentru gestionarea deșeurilor reciclabile o “contribuție pentru economia circulară”.
Asa se numeste taxa și, pentru acest an, impactul financiar ar fi de 5 milioane de lei, spune primarul Constantei Decebal Făgădău, care anuntă și cine plătește pentru gunoi: „Taxa de salubritate plătită în mod direct de fiecare persoană fizică rămâne neschimbată. Pentru 2019 noi ne-am asumat că această taxă penalizatoare, dacă vreți, să o suportăm din bugetul local”.
Asta înseamnă că primăria Constanța va plăti câte 3000 de euro/zi pentru deșeurile reciclabile.
Primarul Constanței nu mai dă, însă, asigurări că, in 2020, când va fi de 80 de lei/tona de gunoi reciclat, taxa va fi plătită tot de către municipalitate.
Pentru Decebal Făgădău, obiectivul principal este încadrarea în țintele de sortare, adica cel puțin 50% din cantitatea totală de deșeuri.
“Vom avea 14 puncte în oraș în care să te duci cu sticla, cu petul, cu toate materialele reciclabile și vei primi o mică bonificație”.
Adică se va oferi contravalorea deșeurilor reciclabile aduse la punctele de colectare, așa cum se intâmplă în unele orașe europene.
Taxa de salubritate plătită lunar de constănțeni este de 5 lei.
La Cluj, în ultimii 20 de ani, groapa de gunoi de la Pata Rât, a căpătat dimensiuni uriașe.
Autoritățile nu reușesc să găsească o soluție, în ciuda semnalelor de alarmă trase de societatea civilă și de instituții ale mediului.
Depozitarea gunoiului este unul dintre cele mai răsunătoare eșecuri ale administrațiilor locale clujene – potrivit corespondentului Europa FM, Cătălin Suciu.
Autoritățile au promis încă din 2011 că vor construi un Sistem de Management Integrat al Deșeruilor pentru a înlocui groapa de gunoi de la Pata Rât.
Proiectul stagnează de atunci. Gunoiul a fost dus, pentru câteva luni, în județul Bihor.
În prezent, la Pata Rât funcționează o rampă temporară, care, însă, nu face față.
Potrivit unui acord semnat cu Agenția de mediu, groapa actuală ar trebui închisă anul acesta, dar soluții tot nu există. Cel mai probabil, primăria va solicita o extindere a termenului.
Groapa de la Pata Rât este situată la marginea oraşului Cluj, la 5 kilometri de aeroport.
Din ea s-au scurs anii trecuți în pământ şi în pârâul care se varsă în Someş substanţe toxice și s-a format un levigat pe o suprafață de 3 hectare.
O bombă ecologică, potrivit unui raport al Apelor Române.
Consiliul Județean a fost amendat de zeci de ori, și abia în urmă cu câteva luni autoritatea județeană a reușit să îndepărteze râul toxic format.
Și la Giurgiu sunt probleme cu ridicarea gunoiului. Operatorul vrea să rezilieze contractul după 14 februarie, dacă autoritățile nu găsesc urgent o soluție – transmite corespondenta Europa FM, Camelia Sachetti.
Firma care colecteaza gunoiul a anunțat că va rezilia contractele pe care le are cu cetățenii după 15 februarie motivînd instituirea noilor tarife, deși acestea vor intra în vigoare abia pe 30 iunie.
De vină ar putea fi,însă, niște neînțelegeri mai vechi între autoritățile locale și firma care se ocupă de ridicarea gunoiului.
România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor.
Procesatorii români importă deșeuri reciclabile, pentru că cele din România nu ajung la ei.
Potrivit Legii privind colectarea selectivă a deșeurilor, producătorii şi deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă, “pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare”.
Pentru a stimula colectarea separată a deşeurilor de la populaţie, autorităţile publice locale ar trebui să aplice ca instrument economic “plăteşte pentru cât arunci”, iar operatorii economici care efectuează operaţii de colectare şi transport de deşeuri au obligaţia să livreze şi să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de sortare, tratare, reciclare şi depozitare, mai spune acest proiect.
