„Sufocați de gunoaie” – așa se intitulează ancheta „România, te iubesc!”, realizată de jurnalistul Rareș Năstase, care arată munții de gunoaie ce intră în România, majoritatea sub formă de marfă la mâna a doua. Ancheta dezvăluie însă că ceea ce ce găsește în camioane nu reprezintă marfă la mâna a doua, ci deșeuri care intră în țară cu documente false. Invitat în emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – jurnalistul Rareș Năstase spune că zeci de camioane aduc în România tone de marfă, unele dintre acestea fiind depozitate temporar pe raza a două comune din județul Bihor. Potrivit legislației europene, o firmă din România poate să aducă marfă din alt stat cu condiția ca toată marfa să fie valorificabilă. De multe ori, documentele de transport sunt falsificate, iar în camioane sunt strecurate și gunoaie, care nu pot fi valorificate. S-a creat un parteneriat între firme din afară și companii românești. „Au certitudinea că România primește marfă de genul ăsta. Au unde să scape de gunoi”, mai spune Rareș Năstase.
Rareș Năstase: „Statul român s-a ales pe cap cu un munte de astfel de deșeuri”
Cătălin Striblea: S-a vorbit despre crima organizată, despre incapacitatea statului, despre munții de gunoaie de la marginea marilor noastre orașe, iar la un moment dat Rareș Năstase era pe un balot imens, mai mare de un stat de om… erai acolo, Rareș, cocoțat pe el și în jurul tău era un lac de baloți, cred că din materiale textile, plastice. Ce era acolo?
Rareș Năstase: „Da, cred că erau produse reziduuri din industria textilă din Italia. Cel puțin la prima vedere și asta a rezultat și din acel proces penal, pentru că a existat la un moment dat un dosar penal, care a ajuns la instanță și s-a soldat cu o condamnare, iar statul român s-a ales pe cap cu un munte de astfel de deșeuri. E acolo, pe poziție”.
Cătălin Striblea: Unde-i locul ăsta?
Rareș Năstase: „Este pe raza a două comune – pentru că s-a depozitat în două locuri – în județul Bihor. Ineu și încă o localitate”.
Rareș Năstase: S-a mințit în acte. Deșeurile erau trecute marfă second-hand sau deșeuri 100% valorificabile. Acestea sunt cele două tertipuri prin care se poate introduce deșeul în România
Cătălin Striblea: Câte tone are un astfel de balot din ăla?
Rareș Năstase: „Nu mai știu. Știu că au fost multe transporturi de tiruri, am precizat în reportaj. Au fost câteva zeci de transporturi de camioane și marfa a fost adusă treptat, într-o anumită perioadă de timp. S-au ales două grajduri din două comune. Două foste CAP-uri. Undeva în aer liber, unde eram pe muntele respectiv cocoțat și în altă parte erau ascunse într-un grajd. Nu puteai să le vezi decât dacă ai fi deschis grajdul”.
Cătălin Striblea: Și cum au ajuns ele în România? Ce scria pe actele lor?
Rareș Năstase: „Înțeleg că s-a mințit în acte. Cel mai probabil au fost trecute marfă second-hand sau deșeuri 100% valorificabile. Acestea sunt cele două tertipuri prin care se poate introduce deșeul în România. Noi avem legislația asta europeană, care interzice transportul intracomunitar, aducerea de deșeuri nevalorificabile dintr-o țară în alta. Poți să aduci în România, dar total valorificabil. Dacă mâine îți faci firmă de reciclare poți să aduci de la alții, dar să fie integral valorificabil. Eu, la începutul reportajului, am avut în filmare un transport, aparent în acte era toată marfa valorificabilă, dar când au deschis remorca au fost că erau și deșeuri menajere care nu mai puteau fi valorificate. Era un amestec. Dânșii spun, cel puțin prin vocea șoferului de acolo, că a fost o mică greșeală atunci când au menționat codul deșeului”.
Rareș Năstase: Deșeurile găsite în aceste transporturi nu mai pot fi trimise în țara de origine
Cătălin Striblea: Dar, de exemplu, în imaginile pe care le-am văzut, în muntele de deșuri, textile să le zicem, ce o să se întâmple cu ele?
Rareș Năstase: „Acum sunt ale statului român”.
Cătălin Striblea: Așa, și ce poate face statul cu ele?
Rareș Năstase: „Ar trebui să le ducă undeva la valorificare, dar nu se pot valorifica integral. Probabil că vor ajunge pe la un deponeu de gunoi. Nici nu se mai pot trimite înapoi în țara de origine”.
Rareș Năstase: Tot ce pătrunde în țară, tot noi, ceilalți plătim”
Cătălin Striblea: Nu se mai pot. Dar oare de ce nu se mai pot trimite înapoi? Dacă i-ai găsit cu gunoi acolo…
Rareș Năstase: „Poți doar să îl întorci de la graniță. Odată ce a pătruns în țară nu mai poți să îl trimiți înapoi”.
Cătălin Striblea: Oare nu ne dă voie Uniunea Europeană sau suntem noi atât de slabi?
Rareș Năstase: „Cred că și legislația, plus că eu zic că sunt și niște costuri destul de mari, pe care nu cred că și le asumă statul român sau Autoritatea Statului Român. Oricum, și cheltuielile cu valorificare și așa mai departe sunt to în sarcina statului. Tot ce pătrunde în țară, tot noi, ceilalți plătim”.
Rareș Năstase: Există și tehnica asta – să vii vineri seară. Deja de vineri după-amiază nu prea mai sunt la birou comisarii Gărzii de Mediu
Cătălin Striblea: Să vorbim și despre anvelope. Ai găsit camioane cu anvelope, care intră, îmi dau seama din ceea ce ai interceptat tu sau nu știu cum lucrați.
Rareș Năstase: „Am stat și am așteptat și au venit și acele transporturi. Ele au fost mai multe, dar am prezentat unul pe zi și unul noaptea. Există și tehnica asta – să vii așa, cam pe vineri seară, sâmbătă. Deja de vineri după-amiază nu prea mai sunt la birou comisarii Gărzii de Mediu”.
Rareș Năstase: Din acte mai reiese cât de ieftin sunt luate de acolo – anvelope de utilaje, de exemplu, la 3-4 euro bucata
Cătălin Striblea: Și acolo erau anvelope care, teoretic, erau la mâna a doua. Domnule, ce să vezi, sunt niște români care vor să își pună pe camion niște anvelope la mâna a doua.
Rareș Năstase: „În general, și în privința hainelor, încălțăminte, dar și la anvelope, nu mai zic de produse electronice, că și acestea intră la noi în țară, dar ele sunt făcute bucăți, distruse, sunt, practic, deșeuri. Anvelopele astea vin în acte ca fiind marfă la mâna a doua. Conform legislației, trebuie să aibă un document de însoțire, iar cel care le-a livrat de acolo, di țara respectivă, trebuie să precizeze că ele sunt bune de folosit pe șosea. Adică, au fost testate, trebuie să fie un bun care poate fi refolosit. Ele, pentru că sunt deșeuri, cei de acolo scriu că sunt bune – am văzut chiar precizarea asta pe un document, în limba germană și tradusă – pentru a fi vândute. Aici e, de fapt, tertipul. Poate fi bun de vândut și un deșeu. Nu înseamnă că îl pui pe mașină și rulezi cu el. Ei au nevoie de niște documente, nu vin fără documentație Și din acte mai reiese cât de ieftin sunt luate de acolo – anvelope de utilaje, de exemplu, la 3-4 euro bucata, în condițiile în care la noi, și cele bune – pentru că într-un camion sunt și produse second-hand bune – de obicei se pune la spate, acolo unde se deschid ușile. Nu stă nimeni să le dea jos. Decât dacă desfaci pe lateral vei vedea ce e până în spate”.
Rareș Năstase: Companii de afară și-au făcut acest circuit al livrării de mărfuri către România. Au unde să scape de gunoi
Cătălin Striblea: În ancheta ta s-a pronunțat denumirea de crimă organizată.
Rareș Năstase: „Chiar ministrul Mediului a spus-o. Sunt rețele de crimă organiată. În ce sens? S-au specializat și sunt firme de aici care au legături cu firme de afară. Oamenii și-au făcut o relație de business. Și, după acest reportaj, eu am certitudinea că avem companii de afară – din Germania, din Austria, din Marea Britanie – care și-au făcut acest circuit al livrării de mărfuri către România. Cei de acolo au certitudinea, la rândul lor, că România primește marfă de genul ăsta. Au unde să scape de gunoi. Să ne înțelegem. Ei au unde să dea gunoiul, dar costă mult mai mult”.
Rareș Năstase: E ca atunci când îți faci un apartament la bloc. Te poți duce la firma de salubritate din orașul tău și te vor taxa sau poți să găsești niște băieți care îți vor doar cada de la baie. <<Dar știi ceva? Îmi iei și tot molozul din apartament>>
Cătălin Striblea: OK, și în România de ce e mai ieftin să reciclezi?
Rareș Năstase: „Păi este mai ieftin, dar cele mai multe nu sunt reciclate, pentru că reciclarea presupune costuri. Mie îmi place să fac această comparație mereu în privința vânzării deșeurilor. E ca atunci când îți faci un apartament la bloc, îl modernizezi. Te poți duce la firma de salubritate din orașul tău și te vor taxa, îți vor cere o sumă de bani. Să zicem 300-400 de lei pe zi. Dar poți tot așa de bine să găsești niște băieți care îți vor doar cada de la baie, băieții ăștia îți dau ei niște bani pe cadă, le faci un preț mai mic și le spui: <<dar știi ceva? Îmi iei și tot molozul din apartament>>. Cam asta se și în zona asta de deșeuri. Și tu ce faci atunci? Dai banii ăia mulți ca să faci totul legal și să pui la container și să scapi de deșeuri în mod legal sau apelezi la băieții care vin și strigă că au nevoie de ce au nevoie și le dai cada, le mai dai și molozul ăla și nu te interesează ce mai fac ei cu molozul”.
Cătălin Striblea: Deci, ideea ar fi așa: că avem o combinație de români și străini care aduc gunoi ilegal în țara noastră, după care gunoiul rămâne abandonat pe te miri unde și ne nenorocește viața, nu?
Rareș Năstase: „Este greu de spus că este adus ilegal, pentru că el intră legal. Aceste produse – haine, încălțăminte – produse second-hand, în acte ele intră, ajung în depozite. Multe dintre controalele de la depozite nu se mai fac de către Garda de Mediu. Acolo intră ANPC-ul. Sunt două instituții care luptă cu fenomenul ăsta. Intră ANPC-ul și vede cât din marfa din acele depozite este doar marfă second-hand. Și mă uitam că după triere, dânșii spun că undeva la 30-40% sunt deșeuri. Adică, ele n-ar fi trebuit să intră”.
Urmărește întreaga emisiune „România în Direct” aici:
Sursa captură foto: Youtube / România, te iubesc!
