România a înregistrat duminică, 15 aprilie 2024, cel mai mic consum de energie electrică la orele prânzului – din 2007 și până acum. Între orele 12:00 și 15:00 – consumul țării a fost de numai 3900 de MWh, potrivit datelot centralizate de Economedia. Acest lucru se poate explica în două moduri: consumul industrial – adică cel al fabricilor este în scădere, iar un alt factor, prosumatorii – având în vedere că am avut parte de zile însorite.
Dumitru Chisăliță – președintele Asociației Energia Inteligentă – explică fenomenul energetic de duminică
„Scăderea consumului industrial în special în vineri, sâmbătă, duminică. Pare că ușor, ușor se revigorează la nivelul perioadei de dinainte de 2021. Dar îl avem în timpul săptămânii, nu-l avem în weekend. Și atunci, scăderea consumului populației, scăderea consumului în industrie – în special vineri, sâmbătă, duminică, prosumatorii – care au venit și ei cu un aport important – sunt singurele explicații pe care le avem față de poziția care s-a întâmplat în urmă cu o zi, respectiv ieri”, a explicat Dumitru Chisăliță la Europa FM.
În ultimele săptămâni, pe burse au fost cantități de energie electrică cu un preț negativ. Asta înseamnă că Europa producea mai multă energie decât avea nevoie.
Dar asta nu se vede și în facturi. Din contră, pe o perioadă mai lungă de timp ar putea crește prețul unui KWh.
Dumitru Chisăliță: Aceste prețuri negative nu sunt niște elemente care să ne bucure pe termen scurt. Cu atât mai puțin pe termen foarte lung
„Prețuri negative sau oprirea efectiv a capacității care de fapt este ceea ce nu se vede în momentul de față înseamnă că vei avea mai puține ore în care produci efectiv bani, pentru că ai fost nevoit să fii scos din producție. Mai puține ore de funcționare înseamnă automat costuri mai ridicate pentru a-ți plăti combustibilul, oamenii, taxele și așa mai departe. Iar costuri mai ridicate înr-un final înseamnă prețuri mai ridicate. Deci, din păcate, aceste prețuri negative nu sunt niște elemente care să ne bucure nici pe termen scurt – pentru că sunt mult prea mici – și cu atât mai puțin pe termen foarte lung, de ordinul anilor, pentru că arată o tendință care nu este nici în folosul producătorului, nici în folosul furnizorului și nici în folosul consumatorului”, a mai explicat Dumitru Chisăliță.
Sursa foto: Shutterstock
